Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut cu bine de una dintre cele mai importante evaluări economice ale acestui an. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, ceea ce înseamnă că România rămâne în categoria recomandată investițiilor. Decizia vine după evaluările Fitch și Moody’s, care au păstrat, la rândul lor, România în zona „investment grade”.

Este un semnal important într-o perioadă complicată, marcată de incertitudine politică și de presiuni asupra finanțelor publice. România rămâne la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar perspectiva S&P este în continuare negativă, ceea ce arată că problemele nu au dispărut. Dar evitarea unei retrogradări confirmă că eforturile de consolidare fiscală și menținerea investițiilor au oferit argumente suficiente pentru păstrarea încrederii.

Miza este acum transformarea acestei stabilizări într-un punct de plecare pentru o etapă economică mai bună. Menținerea ratingului de investiții este importantă pentru accesul României la finanțare și pentru percepția investitorilor, dar adevăratul câștig pe termen lung ar veni din reducerea dezechilibrelor, utilizarea eficientă a fondurilor europene și păstrarea investițiilor publice la un nivel capabil să susțină dezvoltarea.

Există și motive pentru un optimism prudent. Datele prezentate înaintea evaluării arătau că, în primele opt luni ale anului, deficitul bugetar fusese redus cu 1,6 puncte procentuale față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile pentru investiții ajunseseră la aproximativ 97 de miliarde de lei.

Pentru România, următoarea etapă va fi însă decisivă. Menținerea ratingului nu reprezintă finalul procesului de redresare, ci confirmarea faptului că există încă spațiu pentru continuarea lui. Disciplina fiscală, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea investițiilor vor conta în următoarele evaluări.

Mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după evaluarea S&P merge tocmai în această direcție: România a reușit să protejeze ceea ce a construit până acum, dar trebuie să continue efortul pentru ca stabilizarea să se transforme într-o relansare economică sustenabilă.

Alexandru Nazare a transmis:

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.

Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.

Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre.”

Unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură medicală aflate în construcție în România avansează la Craiova. Construcții Erbașu, în calitate de lider al asocierii de constructori implicaţi în proiect, contribuie la realizarea viitorului Spital Regional de Urgență Craiova, o unitate medicală proiectată să deservească anual peste 250.000 de pacienți.

La cea mai recentă actualizare publicată de Construcții Erbașu, proiectul depășise un stadiu fizic de execuție de 16%, iar infrastructura era realizată în proporție de aproximativ 89%. Aproape 600 de persoane lucrau zilnic pe șantier, unde activitatea avansa simultan la infrastructură și la suprastructura clădirii.

Până la finalul lunii mai fuseseră puse în operă peste 72.200 de metri cubi de beton și aproximativ 11.150 de tone de armătură. Volumele reprezintă aproape jumătate din cantitățile totale prevăzute pentru structura proiectului și oferă o imagine asupra dimensiunii unuia dintre cele mai mari șantiere medicale din țară.

În timp ce lucrările la infrastructură se apropiau de finalizare, structura clădirii începea deja să urce către etajele superioare. Echipele lucrau la parter și la primele două etaje, pregătind următoarele niveluri, dar și lucrările de hidroizolație, umpluturile și începerea etapelor de zidărie.

Un proiect medical construit la scara unei întregi regiuni

Viitorul Spital Regional de Urgență Craiova va avea 807 paturi pentru spitalizare continuă și alte 45 pentru spitalizare de zi, organizate în șase centre medicale. Unitatea este concepută pentru a prelua cazuri complexe din întreaga regiune de sud-vest a țării și pentru a asigura accesul la servicii medicale care, în prezent, sunt fragmentate între mai multe spitale.

Cele șase centre vor reuni specialități medicale și chirurgicale, materno-infantile, oncologice, cardiovasculare, neurologice și pentru intervenții dedicate zonei capului și gâtului. Proiectul include 19 săli de operație și o Unitate de Primiri Urgențe conectată direct la heliportul amplasat la sol.

Heliportul va putea fi utilizat inclusiv de elicoptere de tip Black Hawk S70, permițând transportul rapid al pacienților aflați în stare critică direct către zona de urgență. Este una dintre componentele prin care viitorul spital urmărește să reducă timpul dintre preluarea pacientului și intervenția medicală efectivă.

Complexul va fi dezvoltat pe un teren de peste 246.000 de metri pătrați. Corpul principal va avea subsol, demisol, parter, patru etaje și un etaj tehnic, iar suprafața construită va depăși 37.000 de metri pătrați.

Investiția prevede și amenajarea a peste 135.000 de metri pătrați de spații verzi și parcuri, precum și realizarea a 1.567 de locuri de parcare. Dintre acestea, 63 vor fi rezervate persoanelor cu dizabilități, iar zece vor fi dotate cu stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Patru companii românești, reunite pe același șantier

Contractul pentru construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat în martie 2025, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna aprilie a aceluiași an. Valoarea contractului aferent Pachetului 2 este de aproximativ 1,875 miliarde de lei, fără TVA, iar durata prevăzută pentru proiectare și execuție este de 40 de luni.

Asocierea este condusă de Construcții Erbașuși reunește alți trei antreprenori români cu experiență în proiecte publice de mare anvergură. Colaborarea dintre cele patru companii arată și o schimbare importantă în piața locală a construcțiilor: firme care concurează în mod obișnuit pentru contracte aleg să-și unească resursele atunci când dimensiunea și complexitatea proiectului depășesc capacitatea unei singure organizații.

Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, vorbea recent despre maturitatea dobândită de piața românească și despre disponibilitatea companiilor puternice de a colabora în cadrul marilor investiții de infrastructură. În cazul Spitalului Regional Craiova, această asociere presupune coordonarea a sute de specialiști, a unor cantități impresionante de materiale și a mai multor fronturi de lucru desfășurate în paralel.

Spre deosebire de o clădire civilă obișnuită, un spital regional trebuie să integreze circuite medicale distincte, instalații complexe, echipamente de mare capacitate și cerințe stricte privind siguranța, igiena și continuitatea funcționării.

Un nou reper pentru infrastructura medicală din Români

Spitalul Regional de Urgență Craiova este primul dintre cele trei spitale regionale finanțate prin Programul Sănătate 2021–2027 care a ajuns în etapa de construire efectivă a clădirii principale. Beneficiarul proiectului este Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, iar investiția este cofinanțată de Uniunea Europeană.

Realizarea sa este urmărită atât prin prisma progresului fizic al lucrărilor, cât și prin efectul pe care viitoarea unitate îl va avea asupra accesului la servicii medicale în Oltenia și în județele învecinate.

Pentru pacienți, cele peste 800 de paturi și cele șase centre medicale ar trebui să însemne acces la investigații și tratamente complexe într-un singur ansamblu medical. Pentru sistemul sanitar, proiectul presupune dezvoltarea unei infrastructuri construite de la zero în jurul circuitelor, tehnologiilor și cerințelor medicinei actuale.

Pentru constructorii implicați, șantierul de la Craiova este și o demonstrație a capacității companiilor românești de a gestiona împreună investiții strategice şi construiesc infrastructura de care vor depinde, în fiecare an, peste un sfert de milion de pacienți.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, la New York, discursul național al României în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, abordând principalele provocări de securitate, politice și economice cu care se confruntă România, Europa și comunitatea internațională.

În intervenția sa, șeful statului a pus accent pe apărarea principiilor democratice și pe pericolul reprezentat de manipularea și dezinformarea din mediul online, dar și pe consolidarea parteneriatului cu Statele Unite și pe rolul pe care România îl poate juca în economia și securitatea Europei.

Războiul din Ucraina și amenințările hibride ale Rusiei au ocupat un loc important în discurs, președintele reafirmând sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova și vorbind despre necesitatea creșterii capacității de apărare a Europei. Nicușor Dan a abordat, de asemenea, situația din Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian, conflictele din Africa, securitatea energetică și protejarea copiilor în mediul digital.

După discursul susținut de la tribuna ONU, președintele a transmis următorul mesaj:

„A fost o onoare să mă adresez astăzi Adunării Generale a ONU, la New York. Am reafirmat angajamentele noastre față de principiile Cartei ONU și am transmis mesaje clare pe teme esențiale aflate pe agenda globală. Ne leagă de Statele Unite ale Americii o istorie îndelungată de prietenie, marcată de contribuția esențială la căderea Cortinei de Fier și la deschiderea drumului României către democrație și libertate, pentru care le rămânem recunoscători.

În prezent, principala amenințare la adresa democrațiilor este manipularea prin intermediul rețelelor de socializare. Principiul fundamental al democrației este «o persoană, o voce, un vot», dar dacă mii de conturi false se exprimă în mod coordonat, vocea individului nu mai este auzită, iar libertatea de exprimare este negată.

România respectă principiile Cartei ONU – drepturile omului, statul de drept și guvernarea democratică – care au stat la baza dezvoltării noastre din ultimii 37 de ani. Acum, țara noastră a devenit una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială, aliniindu-se standardelor OCDE.

Cel mai important avantaj strategic al nostru îl reprezintă oamenii – oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie din România care modelează industriile viitorului. Suntem un partener credibil și de încredere, gata să contribuie la o prosperitate comună.

O altă preocupare majoră a noastră este consolidarea rezilienței Europei, prin dezvoltarea rezervelor de gaze naturale, inclusiv din Marea Neagră, a mineralelor critice și a altor resurse strategice, esențiale pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și pentru reducerea dependenței de surse de energie impredictibile.

Din păcate, contextul actual este marcat de decizia unui stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, stat care în loc să mențină pacea, urmărește o agendă revizionistă declanșând un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.

România a simțit direct efectele acestui război prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian. În urmă cu câteva luni, o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul nostru, rănind persoane și provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente.

Am mai spus-o și o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie. Totodată, România acționează responsabil pentru stabilizarea regiunii.

România va continua să susțină capacitatea de reziliență a Republicii Moldova, a doua cea mai afectată țară de războiul din Ucraina. În același timp, rămânem cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în parcursul său european și o susținem activ în fața campaniilor hibride de destabilizare.

Pentru a descuraja războiul hibrid al Rusiei la adresa Europei și încercările sale de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, este nevoie de creșterea cheltuielilor militare. România susține ținta de 5% din PIB pentru apărare, fiind deja la nivelul de 3,7% în acest an.

Suntem preocupați în egală măsură de proliferarea conflictelor la nivel mondial. Este esențial să avansăm în implementarea Planului de Pace pentru Gaza. În cadrul inițiativei «Board of Peace», România și-a oferit sprijinul și a contribuit, până în prezent, la evacuarea medicală a numeroși pacienți, în special copii. Planul de pace al președintelui Trump reprezintă cea mai credibilă cale către pacea și prosperitatea regiunii, iar România susține implementarea sa deplină.

În ceea ce privește Iranul, poziția noastră este clară: Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară! Diplomația trebuie să fie prima opțiune către un acord cuprinzător, verificabil și durabil, care să deschidă drumul către un Orient Mijlociu mai stabil.

Ne reafirmăm sprijinul pentru o pace justă și durabilă în toate regiunile Africii afectate de conflicte. România contribuie la prevenirea conflictelor, la mediere, la consolidarea păcii și la redresarea economică.

România acordă, de asemenea, o mare importanță rolului Organizației Internaționale a Francofoniei în promovarea păcii și securității. România propune un candidat la funcția de Secretar General al OIF, o personalitate cu vastă experiență în domeniul afacerilor internaționale. Candidatura sa reflectă dorința țării noastre de a pune această experiență direct în slujba unei Francofonii mai puternice și mai eficiente.

Ne-am alăturat, totodată, inițiativelor internaționale dedicate educației și protecției copiilor în mediul digital, pentru că un spațiu mai sigur pentru ei înseamnă un viitor mai bun pentru societățile noastre.”