Între Valea Doftanei și Brădet, Construcții Erbașu modernizează unul dintre cele mai dificile drumuri montane aflate în lucru în România. Proiectul vizează 25,63 kilometri din DJ102I și va deschide o nouă legătură rutieră între județele Prahova și Brașov, pe un traseu care poate prelua o parte din traficul concentrat în prezent pe Valea Prahovei.

Lucrările au început în septembrie 2025, iar în vara anului 2026 stadiul fizic depășise pragul de 20%. Pentru Construcții Erbașu, proiectul reprezintă atât o extindere a portofoliului de infrastructură rutieră, cât și o demonstrație a capacității de a lucra într-un relief dificil, la altitudini care ajung până la 1.285 de metri.

Odată finalizat, sectorul Valea Doftanei-Brădet va face parte dintr-o rută care continuă prin DN1A către Săcele și Brașov. Astfel, șoferii care circulă între sudul și centrul țării vor avea la dispoziție o alternativă la traseul clasic prin Comarnic, Sinaia, Bușteni și Predeal.

Un proiect așteptat într-o zonă dependentă de DN1

Traficul de pe DN1, în special între Comarnic și Brașov, reprezintă de ani întregi una dintre cele mai mari probleme de mobilitate din România. În weekenduri și în perioadele aglomerate, deplasarea pe Valea Prahovei este afectată frecvent de coloane și timpi de așteptare ridicați, fiind de ordinul orelor ocazional.

Modernizarea DJ102I nu va avea capacitatea unei autostrăzi și nu va elimina singură blocajele de pe DN1, dar va crea însă o rută suplimentară între Prahova și Brașov, capabilă să distribuie mai bine traficul și să ofere o opțiune pentru șoferii care se deplasează între cele două județe.

Traseul pornește din Valea Doftanei, traversează zona montană și ajunge la Brădet, în județul Brașov. De aici, legătura cu Săcele și Brașov este asigurată prin DN1A. La capătul prahovean, drumul se conectează cu rețeaua care coboară prin Valea Doftanei spre Câmpina.

25 de kilometri de drum montan și 14 poduri

Complexitatea lucrării este determinată în primul rând de relief. Sectorul de 25,63 kilometri traversează o zonă montană în care traseul, diferențele de nivel, cursurile de apă și stabilitatea versanților impun lucrări care depășesc cu mult simpla asfaltare a unui drum existent.

Proiectul include aproximativ 13 kilometri de ziduri de sprijin, 14 poduri, 72 de podețe transversale, peste nouă kilometri de parapete de protecție și 13 parcări de scurtă durată. Sunt prevăzute, de asemenea, lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, consolidarea terenului și amenajarea acceselor.

Componentele menționate arată dimensiunea reală a proiectului. Într-o zonă montană, durabilitatea drumului depinde de stabilizarea versanților, controlul apelor și protejarea infrastructurii în fața fenomenelor meteo, nu doar de structura carosabilului. Pentru Construcții Erbașu, execuția presupune coordonarea simultană a terasamentelor, consolidărilor, lucrărilor hidrotehnice și structurilor rutiere pe mai multe fronturi. Accesul utilajelor și aprovizionarea trebuie organizate de-a lungul unui traseu îngust, cu spații limitate pentru desfășurarea operațiunilor.

Construcții Erbașu a depășit pragul de 20%

Contractul de proiectare și execuție a fost încheiat în martie 2023, însă începerea lucrărilor a depins de finalizarea etapelor de proiectare, avizare și pregătire a amplasamentului. Organizarea de șantier a început în august 2025, în zona Brădet-Săcele, iar lucrările efective au fost demarate în luna septembrie.

În iulie 2026, Construcții Erbașu anunța depășirea unui stadiu fizic de 20%. Echipele lucrau la terasamente, consolidări, podețe și poduri, precum și la pregătirea sectoarelor pe care urmează să fie realizată structura rutieră.

Progresul obținut în primul an de execuție este relevant în raport cu dificultatea terenului. În cazul unui drum montan, avansul nu se măsoară doar în kilometri asfaltați. O parte importantă a lucrărilor este concentrată sub nivelul viitorului carosabil sau în afara acestuia: fundații, drenaje, podețe, ziduri de sprijin și intervenții asupra versanților.

De la construcții civile la infrastructură rutieră majoră

Proiectul de pe Valea Doftanei se înscrie într-o etapă de extindere a Construcții Erbașu către infrastructura de transport. Compania, cunoscută pentru proiecte medicale, educaționale, sportive și urbane de mare anvergură, și-a consolidat în ultimii ani capacitatea de a executa lucrări rutiere complexe.

În paralel cu modernizarea DJ102I, Construcții Erbașu lucrează la sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania, primul contract de autostradă din portofoliul companiei. Cele două proiecte au condiții diferite, dar confirmă aceeași direcție de dezvoltare care implică utilizarea resurselor proprii, a echipelor specializate și a capacităților de producție pentru investiții majore de transport.

Pe Valea Doftanei, dificultatea vine din relieful montan și din numărul mare de lucrări de consolidare și traversare. Capacitatea de a coordona aceste intervenții pe un traseu de peste 25 de kilometri consolidează poziția Construcții Erbașu în rândul antreprenorilor români care pot prelua proiecte rutiere cu cerințe tehnice ridicate.

Valoarea totală actualizată a investiției a fost estimată la aproximativ 431,5 milioane de lei. Beneficiarul este Compania Națională de Investiții, iar proiectul este realizat în parteneriat cu autoritățile județene din Prahova și Brașov.

O investiție care poate schimba mobilitatea și dezvoltarea regiunii

Efectele modernizării DJ102I vor fi resimțite atât la nivel regional, cât și local. Legătura dintre Valea Doftanei și Brădet poate oferi o nouă opțiune de deplasare între Prahova și Brașov, reducând dependența de un singur coridor rutier.

Valea Doftanei are un potențial turistic important, însă accesibilitatea rămâne una dintre limitele dezvoltării sale. O conexiune modernă către Brașov poate atrage noi investiții, poate susține turismul și poate integra mai bine comunitățile montane în circuitul economic regional.

Finalizarea a fost estimată, în funcție de ritmul lucrărilor și de finanțare, pentru perioada 2027-2028. Până atunci, Construcții Erbașu are de executat una dintre cele mai complexe intervenții rutiere din portofoliul său care presupune transformarea unui traseu montan dificil într-o legătură funcțională între două județe.

Unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură medicală aflate în construcție în România avansează la Craiova. Construcții Erbașu, în calitate de lider al asocierii de constructori implicaţi în proiect, contribuie la realizarea viitorului Spital Regional de Urgență Craiova, o unitate medicală proiectată să deservească anual peste 250.000 de pacienți.

La cea mai recentă actualizare publicată de Construcții Erbașu, proiectul depășise un stadiu fizic de execuție de 16%, iar infrastructura era realizată în proporție de aproximativ 89%. Aproape 600 de persoane lucrau zilnic pe șantier, unde activitatea avansa simultan la infrastructură și la suprastructura clădirii.

Până la finalul lunii mai fuseseră puse în operă peste 72.200 de metri cubi de beton și aproximativ 11.150 de tone de armătură. Volumele reprezintă aproape jumătate din cantitățile totale prevăzute pentru structura proiectului și oferă o imagine asupra dimensiunii unuia dintre cele mai mari șantiere medicale din țară.

În timp ce lucrările la infrastructură se apropiau de finalizare, structura clădirii începea deja să urce către etajele superioare. Echipele lucrau la parter și la primele două etaje, pregătind următoarele niveluri, dar și lucrările de hidroizolație, umpluturile și începerea etapelor de zidărie.

Un proiect medical construit la scara unei întregi regiuni

Viitorul Spital Regional de Urgență Craiova va avea 807 paturi pentru spitalizare continuă și alte 45 pentru spitalizare de zi, organizate în șase centre medicale. Unitatea este concepută pentru a prelua cazuri complexe din întreaga regiune de sud-vest a țării și pentru a asigura accesul la servicii medicale care, în prezent, sunt fragmentate între mai multe spitale.

Cele șase centre vor reuni specialități medicale și chirurgicale, materno-infantile, oncologice, cardiovasculare, neurologice și pentru intervenții dedicate zonei capului și gâtului. Proiectul include 19 săli de operație și o Unitate de Primiri Urgențe conectată direct la heliportul amplasat la sol.

Heliportul va putea fi utilizat inclusiv de elicoptere de tip Black Hawk S70, permițând transportul rapid al pacienților aflați în stare critică direct către zona de urgență. Este una dintre componentele prin care viitorul spital urmărește să reducă timpul dintre preluarea pacientului și intervenția medicală efectivă.

Complexul va fi dezvoltat pe un teren de peste 246.000 de metri pătrați. Corpul principal va avea subsol, demisol, parter, patru etaje și un etaj tehnic, iar suprafața construită va depăși 37.000 de metri pătrați.

Investiția prevede și amenajarea a peste 135.000 de metri pătrați de spații verzi și parcuri, precum și realizarea a 1.567 de locuri de parcare. Dintre acestea, 63 vor fi rezervate persoanelor cu dizabilități, iar zece vor fi dotate cu stații de încărcare pentru vehicule electrice.

Patru companii românești, reunite pe același șantier

Contractul pentru construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat în martie 2025, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna aprilie a aceluiași an. Valoarea contractului aferent Pachetului 2 este de aproximativ 1,875 miliarde de lei, fără TVA, iar durata prevăzută pentru proiectare și execuție este de 40 de luni.

Asocierea este condusă de Construcții Erbașuși reunește alți trei antreprenori români cu experiență în proiecte publice de mare anvergură. Colaborarea dintre cele patru companii arată și o schimbare importantă în piața locală a construcțiilor: firme care concurează în mod obișnuit pentru contracte aleg să-și unească resursele atunci când dimensiunea și complexitatea proiectului depășesc capacitatea unei singure organizații.

Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu, vorbea recent despre maturitatea dobândită de piața românească și despre disponibilitatea companiilor puternice de a colabora în cadrul marilor investiții de infrastructură. În cazul Spitalului Regional Craiova, această asociere presupune coordonarea a sute de specialiști, a unor cantități impresionante de materiale și a mai multor fronturi de lucru desfășurate în paralel.

Spre deosebire de o clădire civilă obișnuită, un spital regional trebuie să integreze circuite medicale distincte, instalații complexe, echipamente de mare capacitate și cerințe stricte privind siguranța, igiena și continuitatea funcționării.

Un nou reper pentru infrastructura medicală din Români

Spitalul Regional de Urgență Craiova este primul dintre cele trei spitale regionale finanțate prin Programul Sănătate 2021–2027 care a ajuns în etapa de construire efectivă a clădirii principale. Beneficiarul proiectului este Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, iar investiția este cofinanțată de Uniunea Europeană.

Realizarea sa este urmărită atât prin prisma progresului fizic al lucrărilor, cât și prin efectul pe care viitoarea unitate îl va avea asupra accesului la servicii medicale în Oltenia și în județele învecinate.

Pentru pacienți, cele peste 800 de paturi și cele șase centre medicale ar trebui să însemne acces la investigații și tratamente complexe într-un singur ansamblu medical. Pentru sistemul sanitar, proiectul presupune dezvoltarea unei infrastructuri construite de la zero în jurul circuitelor, tehnologiilor și cerințelor medicinei actuale.

Pentru constructorii implicați, șantierul de la Craiova este și o demonstrație a capacității companiilor românești de a gestiona împreună investiții strategice şi construiesc infrastructura de care vor depinde, în fiecare an, peste un sfert de milion de pacienți.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, la New York, discursul național al României în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, abordând principalele provocări de securitate, politice și economice cu care se confruntă România, Europa și comunitatea internațională.

În intervenția sa, șeful statului a pus accent pe apărarea principiilor democratice și pe pericolul reprezentat de manipularea și dezinformarea din mediul online, dar și pe consolidarea parteneriatului cu Statele Unite și pe rolul pe care România îl poate juca în economia și securitatea Europei.

Războiul din Ucraina și amenințările hibride ale Rusiei au ocupat un loc important în discurs, președintele reafirmând sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova și vorbind despre necesitatea creșterii capacității de apărare a Europei. Nicușor Dan a abordat, de asemenea, situația din Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian, conflictele din Africa, securitatea energetică și protejarea copiilor în mediul digital.

După discursul susținut de la tribuna ONU, președintele a transmis următorul mesaj:

„A fost o onoare să mă adresez astăzi Adunării Generale a ONU, la New York. Am reafirmat angajamentele noastre față de principiile Cartei ONU și am transmis mesaje clare pe teme esențiale aflate pe agenda globală. Ne leagă de Statele Unite ale Americii o istorie îndelungată de prietenie, marcată de contribuția esențială la căderea Cortinei de Fier și la deschiderea drumului României către democrație și libertate, pentru care le rămânem recunoscători.

În prezent, principala amenințare la adresa democrațiilor este manipularea prin intermediul rețelelor de socializare. Principiul fundamental al democrației este «o persoană, o voce, un vot», dar dacă mii de conturi false se exprimă în mod coordonat, vocea individului nu mai este auzită, iar libertatea de exprimare este negată.

România respectă principiile Cartei ONU – drepturile omului, statul de drept și guvernarea democratică – care au stat la baza dezvoltării noastre din ultimii 37 de ani. Acum, țara noastră a devenit una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială, aliniindu-se standardelor OCDE.

Cel mai important avantaj strategic al nostru îl reprezintă oamenii – oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie din România care modelează industriile viitorului. Suntem un partener credibil și de încredere, gata să contribuie la o prosperitate comună.

O altă preocupare majoră a noastră este consolidarea rezilienței Europei, prin dezvoltarea rezervelor de gaze naturale, inclusiv din Marea Neagră, a mineralelor critice și a altor resurse strategice, esențiale pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și pentru reducerea dependenței de surse de energie impredictibile.

Din păcate, contextul actual este marcat de decizia unui stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, stat care în loc să mențină pacea, urmărește o agendă revizionistă declanșând un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.

România a simțit direct efectele acestui război prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian. În urmă cu câteva luni, o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul nostru, rănind persoane și provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente.

Am mai spus-o și o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie. Totodată, România acționează responsabil pentru stabilizarea regiunii.

România va continua să susțină capacitatea de reziliență a Republicii Moldova, a doua cea mai afectată țară de războiul din Ucraina. În același timp, rămânem cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în parcursul său european și o susținem activ în fața campaniilor hibride de destabilizare.

Pentru a descuraja războiul hibrid al Rusiei la adresa Europei și încercările sale de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, este nevoie de creșterea cheltuielilor militare. România susține ținta de 5% din PIB pentru apărare, fiind deja la nivelul de 3,7% în acest an.

Suntem preocupați în egală măsură de proliferarea conflictelor la nivel mondial. Este esențial să avansăm în implementarea Planului de Pace pentru Gaza. În cadrul inițiativei «Board of Peace», România și-a oferit sprijinul și a contribuit, până în prezent, la evacuarea medicală a numeroși pacienți, în special copii. Planul de pace al președintelui Trump reprezintă cea mai credibilă cale către pacea și prosperitatea regiunii, iar România susține implementarea sa deplină.

În ceea ce privește Iranul, poziția noastră este clară: Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară! Diplomația trebuie să fie prima opțiune către un acord cuprinzător, verificabil și durabil, care să deschidă drumul către un Orient Mijlociu mai stabil.

Ne reafirmăm sprijinul pentru o pace justă și durabilă în toate regiunile Africii afectate de conflicte. România contribuie la prevenirea conflictelor, la mediere, la consolidarea păcii și la redresarea economică.

România acordă, de asemenea, o mare importanță rolului Organizației Internaționale a Francofoniei în promovarea păcii și securității. România propune un candidat la funcția de Secretar General al OIF, o personalitate cu vastă experiență în domeniul afacerilor internaționale. Candidatura sa reflectă dorința țării noastre de a pune această experiență direct în slujba unei Francofonii mai puternice și mai eficiente.

Ne-am alăturat, totodată, inițiativelor internaționale dedicate educației și protecției copiilor în mediul digital, pentru că un spațiu mai sigur pentru ei înseamnă un viitor mai bun pentru societățile noastre.”