Exclusiv
EXPLOZIV/Inalta Curte acuza DNA de fals, incompetenta si ascunderea faptelor de coruptie in dosarul ANRP 1
Într-o plângere adresată de colonelul Florin Gulianu președintelui Curții Militare de Apel București, șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI sunt acuzați de abuzuri grave. Fostul ofițer al serviciului secret arată cum acționau procurorii militari la comandă, fără să țină cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de coruţie nu sunt secrete de stat
În documentul transmis instanței militare pe 24 decembrie 2014, colonelul în rezervă Florin Gulianu face dezvăluiri uluitoare și extrem de grave despre modul în care DNA înţelege să facă „anchete penale” în cazurile care nu-i convin şi în care nu are interes.
În motivarea plângerii, Gulianu susţine că procurorii militari ai DNA acţionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruța Kovesi, șefa procurorilor anticorupție.
Gulianu i-a sesizat șefului Curții Militare de Apel că cei doi, Coldea și Kovesi, nu au ţinut cont de drepturile omului şi de legislaţia europeană care spune că divulgarea unor acte de corupţie nu sunt secrete de stat și sunt mai importante decât apărarea imaginii SRI. „Grav este că, pentru astfel de atitudini prosesual penale ale magistraților, România a fost, de mai multe ori, condamnata de către CEDO”, subliniază Gulianu. Fostul șef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arată că șefa DNA și fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleaşi abuzuri invocate de CEDO în cauza Bucur şi Toma împotriva României, în urma căreia statul român a fost condamnat. Bucur este fostul căpitan SRI care, în 1996, a ieşit într-o conferinţă de presă şi a spus că sunt ascultate telefoanele unor jurnalişti, oameni politici şi membri ai societăţii civile şi a fost condamnat de Tribunalul Militar, în 1998, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru furt, culegere şi transmitere de informaţii, respectiv divulgare sau folosire de informaţii cu caracter secret. CEDO a spus, clar, în decizia din 2013, că deconspirarea unor abuzuri, chiar şi în SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fără ca SRI îl repună în drepturi.
Fostul colonel de la contraspionaj invocă, în demersul său, articolul 6, paragraful 2 al CEDO și arată că, la 19 aprilie 2007, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1551 (2007) privind echitatea procedurilor judiciare în cazurile de spionaj sau divulgare a secretelor de stat. Paragraful relevant în acest caz este 10.1 care arată: „Informaţiile care aparţin domeniului public nu pot fi considerate secrete de stat, iar divulgarea lor nu poate fi asimilată spionajului şi reprimată că atare, chiar dacă persoană implicată culege, sintetizează, analizează sau comentează informaţiile respective. Acelaşi lucru este valabil pentru participarea la cooperare ştiinţifică internaţională şi pentru denunţarea corupţiei, a încălcării drepturilor omului, a distrugerii mediului sau a oricărui alt abuz de putere din partea autorităţilor publice (whistle-blowing).”
Tot în plângere, Florin Gulianu arată că celelalte secţii ale DNA soluţionează dosare complexe de corupţie, dar nu şi Secţia Militară, unde erau cercetaţi şefi din SRI, acuzaţiile ducând până la vârful ierarhiei, adică la Coldea. Gulianu spune, în context, că procurorii au neglijat menirea magistraturii şi aminteşte de criticile aduse Laurei Kovesi de către judecătorul CSM Mircea Aron, care spunea că procurorii DNA ar trebui să citească timp de o săptămână, în fiecare zi, Legea 303/ 2004 privind statul judecătorilor şi procurorilor. Fostul ofiţer SRI mai spune că un ofiţer din Direcţia de Securitate Internă a SRI, Marian Dumitrescu, a ascuns un raport cu un ordin rezolutiv de demitere a şefului SRI Prahova, semnat de fostul director Radu Timofte, după ce Marin Constantin a fost prins furând din fondurile operative, semnând în fals în numele unei surse de informaţii.
Coldea, „spălat” de Văetiși
Florin Gulianu susține că trei ofițeri ofițeri au fost sancționați și dați afară pentru abateri disciplinare inventate, pe baza unor înscrisuri contrafăcute, „numai ca o contramăsură lamentabilă la faptul că au raportat constant adevăruri care nu convin conducerii”. Grav este că, susține Gulianu, „pentru atingerea acestui scop ignobil, s-a apelat la tertipuri pseudo-juridice, bazându-se pe pactizarea procurorilor militari de la DNA cu propria lor cauza nelegitimă”, prin nesancționare a vinovaţilor și pentru „interese personale de menţinere la comandă / conducere”. Procurorul militar Marian Văetişi a clasat „în orb” dosarul în care era incriminat Florian Coldea, fără a solicita şi examina dovezile indicate de Florin Gulianu. Cu toate acestea, magistratul DNA a stabilit că „faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârşite cu vinovăţie”.
Compania „selectă” a ofițerilor acuzați de corupție, plangere musamalizata de Laura Codruta Kovesi.
Interesant ca in aceasta plangere era mentionat ca faptuitor Marian Dumitrescu de la SRI implicat ilegal in exterior, pe competentele celor de la SIE, care se afla la bordul avionului care l-a adus pe Nicolae Popa in România.
Marian Dumitrescu este actualul sef al Corpului de Control al directorului si este mana dreapta a generalului de carton Florian Coldea pe numele acestora fiind mai multe plangeri penale care au fost musamalizate de Parchetul Militar la ordinele lui Coldea si interventia lui Kovesi.
Actualul sef al Corpului de control al Directorului SRI este col. Marian Dumitrescu care a fost șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna.
Plângerea fostul șef de la contraspionaj a fost îndreptată împotriva Ordonanţei DNA de clasare şi disjungere a cauzei nr. 109/P/2014 din 31.10.2014, dată de procurorul militar colonel Marian Văetişi. Prin acea ordonanță, procurorul DNA a decis să nu îl trimită în judecată pe fostul şef al lui Florin Gulianu de la SRI Prahova, colonelul Constantin Marin, acuzat de mai multe fapte de corupție sau asimilate corupției, alături de Florian Coldea și alți nouă ofițeri SRI. La acel dosar, Florin Gulianu a depus documente care susțin acuzațiile împotriva lui:
- Constantin Marin, fost șef SRI Prahova: abuz în serviciu, delapidare și infracțiuni de corupție sau asimilate infracțiunilor de corupție, așa cum prevedea vechiul Cod Penal și legea pentru combaterea evaziunii fiscal;
- Florian Mihail Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu în forma continuată, omisiunea sesizarii organelor judiciare și uzurparea funcției, deoarece a luat decizii prin care s-au acoperit faptele penale sesizate de mai mulți ofițeri, în numele fostului director al SRI, George Maior.
Ceilalți ofițeri sunt considerați coautori sau complici la faptele celor doi, fiind acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, și uz de fals:
– General de brigadă Vasile Ghiță, șeful Direției Generale Securitate Internă;
– Colonel Bogdan Pasăre, șeful Direcției Generale Managementul Resurselor Umane si Organizare;
– Căpitan George Damureanu, șef birou avize NATO din cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de verificare specială;
– Colonel Gabriel Anghel, din Corpul de Control al directorului SRI, șeful comisiei de verificare specială (acțiune efectuată în perioada decembrie 2013 – februarie 2014);
– Lt. col. Georgescu, de la Direcția Juridică, membru în comisia de „verificare specială”;
– Lt. col. Marian Dumitrescu, șef Sector Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, care a realizat, pe data de 04.06. 2014, interviul de securitate cu Florin Gulianu;
– Colonel Marius Vrânceanu, locțiitor al șefului Corpului de Control al SRI, inginer, șeful comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată de ofiţer împotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Căpitan Mihnea Neagu, șef Birou Juridic în cadrul Direcției Generale Securitate Interna, membru al comisiei de soluționare juridică, pe excepții și pe fond, a contestației formulată impotriva sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă” și împotriva Ordinului directorului SRI nr. DP 054 din 27.02.2014;
– Maior George Bogdan Alexandru, șef sector în cadrul Direcției Generale Securitate Internă, al doilea ofițer intervievator la interviul de securitate din 04.06. 2014.
Pe rolul instantelor din Prahova se afla un dosar prin care col (R) Gulianu Florian isi cauta dreptatea dupa trecerea sa ilegala in rezerva.
Astfel, unul din capetele de cerere ale acţiunii în contencios administrativ introdusă la Curtea de apel Ploieşti (a cărei soluţie la fond a atacat-o cu recurs) a fost anularea, ca nelegal şi netemeinic, a Ordinului directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014 prin care a fost trecut in rezerva, din oficiu, din motive imputabile acestuia, întemeiat de intimatul SRI pe dispoziţiile art. 43, alin. 1, lit. b şi art. 85, alin. 1, lit. m si alin. 2 din Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 80 / 1995, completată şi modificată.
Art. 41
(1)Trecerea cadrelor militare din activitate in rezerva sau direct in retragere, precum si chemarea din rezerva in activitate se fac dupa cum urmeaza:
- b) ceilalti ofiteri, prin ordin al ministrului apararii nationale;
Art. 85
(1)Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate pot fi trecuti in rezerva sau direct in retragere, dupa caz, in urmatoarele situatii:
- m) in cazul neavizarii in vederea acordarii autorizatiei de acces la informatii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori in cazul in care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar in conditiile legii;
(2) Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i1), l), m) si n), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. i) si j), iar, in celelalte conditii, la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.
„Propunerea de trecere în rezervă nu a fost făcută de comandantul unităţii din care am făcut parte (Direcţia „K”, indicativ UM 0356 Bucureşti, unde fusesem mutat de la UM 0735 Ploieşti, după eliberarea din funcţia de şef Sector „Contraspionaj” şi pus la dispoziţie), ci de Direcţia generală de Securitate Internă Bucureşti (al cărei cadru militar nu eram), care, tot ea, a refuzat a-mi elibera avizul, întocmind un raport dual refuz aviz de a nu mi se revalida autorizaţia de acces la informaţii clasificate[1] – propunere trecere în rezervă. Nu mi s-au adus la cunoştinţă, nici verbal, nici în scris, considerentele de fapt şi temeiul de drept ale neacordării.
Deci, decizia nu mi s-a motivat.
A se reţine că acesta are caracterul tipic tot al unui act administrativ al unei institutii centrale în raport cu care nu am acces la justitie pentru a-l contesta.[2]
Pentru scrupulozitatea caracterizării / descrierii situaţiei mele concrete, evoc în plus că:
- subsemnatul mă aflam în situaţia prevazuta de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România aprobate prin HG nr. 585/2002 în
art. 167 din – (1) Revalidarea avizului privind accesul la informaţii clasificate presupune reverificarea persoanei deţinatoare a unui certificat de securitate/autorizaţie de acces in vederea menţinerii sau retragerii acesteia
şi a alin.
(2) Revalidarea poate avea loc la solicitarea unitaţii in care persoana isi desfasoara activitatea (s. n.), sau a ORNISS, în oricare din următoarele situatii, respectiv lit. b) la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de securitate/autorizaţiei de acces deţinute anterior (s.n.).
Contextual, la particularitatea personalizată a subsemnatului, SRI se afla în etapa obligatorie aplicarea a reglementărilor din Standardele aprobate prin HG nr. 585/2002,
Art. 152 (1) „Verificarea in vederea avizarii pentru accesul la informatii secrete de stat se efectueaza cu respectarea legislatiei in vigoare privind responsabilitatile in domeniul protectiei unor asemenea informatii, de catre urmatoarele institutii: a) Serviciul Roman de Informatii, pentru: – personalul propriu;…”
Sintagma „legislatiei in vigoare” din textul de mai sus se referă, în principal, la următoarele prevederi legale care, sub niciun motiv şi în nicio formă nu au fost incidente în cazul meu. Astfel, eu nu m-am incadrat (decât doar prin forţarea argumentării false şi abuzive de către SRI) în niciuna dintre situatiile enumerate la:
– art. 159 – „Urmatoarele situatii imputabile atat solicitantului, cat si sotului/sotiei sau concubinului/concubinei acestuia reprezinta elemente de incompatibilitate pentru acces la informatii secrete de stat:
- a) daca a comis sau a intentionat sa comita, a fost complice, a complotat sau a instigat la comiterea de acte de spionaj, terorism, tradare ori alte infractiuni contra sigurantei statului;
- b) daca a incercat, a sustinut, a participat, a cooperat sau a sprijinit actiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se incadra in aceasta categorie sau de a fi membre ale unor organizatii ori puteri straine inamice ordinii de drept din tara noastra;
- c) daca este sau a fost membru al unei organizatii care a incercat, incearca sau sustine rasturnarea ordinii constitutionale prin mijloace violente, subversive sau alte forme ilegale;
- d) daca este sau a fost un sustinator al vreunei organizatii prevazute la lit. c), este sau a fost in relatii apropiate cu membrii unor astfel de organizatii intr-o forma de natura sa ridice suspiciuni temeinice cu privire la increderea si loialitatea persoanei.”
Si nici la:
art. 160 – Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informatii secrete de stat oricare din urmatoarele situatii:
- a) daca in mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informatii cu relevanta in planul sigurantei nationale ori a mintit in completarea formularelor tip sau in cursul interviului de securitate;
- b) are antecedente penale sau a fost sanctionat contraventional pentru fapte care indica tendinte infractionale;
- c) are dificultati financiare serioase sau exista o discordanta semnificativa intre nivelul sau de trai si veniturile declarate;
- d) consuma in mod excesiv bauturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substante interzise prin lege care produc dependenta; e) are sau a avut comportamente imorale sau deviatii de comportament care pot genera riscul ca persoana sa fie vulnerabila la santaj sau presiuni;
- f) a demonstrat lipsa de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscretie; g) a incalcat reglementarile privind protectia informatiilor clasificate;
- h) sufera sau a suferit de boli fizice sau psihice care ii pot cauza deficiente de discernamant confirmate prin investigatie medicala efectuata cu acordul persoanei solicitante;
- i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilitati exploatabile de catre serviciile de informatii ale caror interese sunt ostile Romaniei si aliatilor sai.
Pentru a decide sa nu-mi revalideze autorizatia de acces la informatii clasificate, SRI face, fals pro bono, o interpretare cazuala (ca forma a interpretarii oficiale), a normelor juridice incidente (art. 16 din HG nr. 585/2002), deslusind cerintele legii. Aceasta interpretare se refera, deci, la un anume caz concret.
Este cel putin inabil sa se sustina ca in luarea unor masuri institutionale, manageriale si de sanctionare disciplinara, poate exista subiectivism, tinzand, urmare interviului de securitate din iunie 2014, la recunoasterea ca „suspiciunea” are valoarea unei probe, considerand-o temei al retragerii / nerevalidarii avizului de securitate (considerand ca s-ar permite, din punct de vedere legal, luarea unor masuri bazate pe aprecieri subiective). Aprecierea unui fapt ca reprezentand o lipsa de loialitate, incorectitudine, necinste sau indiscretie a subsemnatului nu poate fi decat subiectiva, deoarece legea nu permite.
Aplicarea normei juridice nu se face aleatoriu si discretionar, potrivit parerii unuia sau altuia si nu permite, deci, subiectivism. Caracterul volitional al normei nu inseamna subiectivism, arbitrariu, ci forma subiectuala, adica, modul inerent subiectual in care o comanda sociala este asimilata de vointa legiuitorului si dobandeste prin aceasta expresie subiectuala; norma juridica este obiectiva prin modul ei de determinare si prin continutul reglementarii.
Tin a preciza ca, niciodata, suspiciunile nu constituie baza sanctionatorie ci, cel mult, temeiul declansarii unor verificari / investigatii. Pe de alta parte, in intreaga doctrina si practica juridica se vorbeste de obiectivitate in angajarea raspunderii juridice, niciunde si nicicand (poate, doar, in regimurile totalitare, dictatoriale si tarile bananiere), subiectivismului (atitudinii subiective) nu i se recunoaste niciun efect legal si nu poate fundamenta o decizie / ordin cu consecinte juridice. Suspiciunea (din faza initiala), trebuie sa se transforme in certitudine si trebuie sustinuta cu probe. Contrar, se ajunge, ca in cazul de fata (asa cum am aratat si sustin, in continuare, cu convingere si tarie), la aspecte inexistente, lipsite de orice suport faptic, pur si simplu inventate, fara legatura cu realitatea, ceea ce le confera un caracter absolut discretionar, iar inscrisul in care sunt cuprinse dobandeste si el caracterul unui inscris fals, ceea ce, cu prisosinta, este cazul in speta.
Actul de aplicare a normei juridice are valoarea unui fapt juridic, producand – in cazul de fata – initial modificarea, ulterior stingerea unui raport juridic (intre SRI si subsemnatul ofiter).
Imprejurarea (evocata de paratul SRI in raspunsul la intrebarea nr. 16 din Interogatoriu) potrivit careia am consimtit in formularul de securitate ca nerevalidarea avizului de securitate sa nu-mi fie motivata, este o dovada de crasa rea credinta. Formularea este impusa prin lege, textul este preconstituit de Legea nr. 182/2002 si HG nr. 585/2002, astfel ca persoana supusa avizarii nu poate modifica enuntul, iar refuzul de a semna consimtamantul echivaleaza real cu riscul de a nu mai fi supus verificarilor de securitate si de a nu mai primi avizul sau revalidarea acestuia, dupa caz.
Formularea <<Sunt de acord ca neacordarea avizului de securitate sa nu-mi fie motivata>> din finalul Anexei 15 la HG nr. 585/2002 este nu numai neconstitutională, dar introducerea ei intr-un text de lege din anul de gratie 2002, ne intoarce in urma cu o jumatate de secol, in obsedantul deceniu al dictaturii proletariatului. Într-un text de act normativ nu se poate prestabili, indiferent de situaţie şi cu o opozabilitate erga omnes, obligaţia necondiţionată, absolută, a exprimării de către un cetăţean a unui acord de catre pentru ca un aviz să nu fie motivat, să nu i se comunice motivele şi nici să nu-l poată contesta (supune cenzurii unei instanţe de judecată), cu atât mai mult cu cât nu cunoaşte ce atacă în contencios („atacul în orb”). Acesta este un fel de fatalism legislativ, de genul „accept a priori orice act producator de efecte juridice lezante impotriva mea, chiar daca nu mi se motiveaza si imi mai şi restrânge / anulează anumite drepturi şi libertăţi fundamentale constituţionale.” O astfel de abordare în a legifera, lasă loc liberului arbitru în activitatea entitatilor cu atribuţii şi obligaţii în eliberarea /refuzul eliberării unor astfel de autorizaţii / certificate şi care vine in contradicţie cu chiar textul art. 28, alin. (5) din Legea nr. 182/2002 care vorbeşte de „retragere motivata”: „Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată (s. n.) a acesteia determina de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.”
Chiar dacă, ab adsurdo, am admite că legiuitorul a avut în vedere o nemotivare în materie, acesta s-a referit la situaţia iniţială (prima acordare de autorizaţie / certificat), iar nu şi la nemotivarea retragerii / nerevalidării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate. Cu alte cuvinte, este illogic şi absurd ca unui om să nu-I motivezi, după ani şi ani în care a lucrat cu informaţii clasificate de ce i+ai retras avizul! Adică să nu-I spui unde şi cum a greşit! E o aberaţie pe care Curtea Constituţională trebuie să o cenzureze.
Invocam, astfel, caracterul neconstitutional al acestor prevederi deoarece ele sunt evident contrare prevederilor:
- a) – Constitutiei Romaniei care, la 21 alin. (1) si (2) reglementeaza „Accesul liber la justitie”:(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”
- b) – Constitutiei Romaniei avand in vedere ca lezează fondul unui drept fundamental, dreptul la munca, 41 „Munca şi protecţia socială a muncii: „(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.>>
Este necesar, asadar, sa se comunice motivele pentru ca acestea sa fie supuse, in cazul persoanei nemultumite, controlului de contencios, pentru a li se verifica legalitatea si temeinicia. Cetateanul trebuie sa cunoasca de ce a fost concediat de la locul de munca si sa se asigure ca nu a fost un abuz, o razbunare, o incetare ostila a raporturilor juridice de munca.
Reiterez că militarilor, de regula, nu li se s-a comunica in scris, expressis verbis, actul administrativ, ci primesc numai o înștiinţare despre retragerea accesului la informaţii clasificate, fără prezentarea niciunuia dintre motivele de drept si de fapt avute în vedere, determinând o stare de neliniște cauzată de lipsa de informaţii, ceea ce constituie un tratament degradant, în sensul dispoziţiilor art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului.
- c) – Chiar ale Legii nr. 182/2002 care, in 3 stipuleaza: „Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată in sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorarii Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor si a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi si răspândi informaţii.”
Or, prevederile incriminate tocmai asta fac: ignoră Constituţia şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
In concluzie, cineva trebuie sa ridice exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor din Legea nr. 182/2002 si din Anexa 15 la HG nr. 585/2002 şi, pe cale de consecinţă, deoarece au caracter de subsidiaritate, pe cele ale art. 85, alin. 1, lit. m si alin. 2 din Legea nr. 80 / 1995 cu care se coroborează organic.
Sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevazute de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr.47/1992.
Va rog sa observati ca o astfel de conduita a APV-istilor pun militarii in imposibilitatea absoluta de a beneficia de aceste drepturi constitutionale fundamentale: accesul liber la justitie si de dreptul la munca”. (Cerasela N.).
[1] Autorizatie de acces la informatii clasificate – document eliberat cu avizul institutiilor abilitate, de conducatorul persoanei juridice detinatoare de astfel de informatii, prin care se confirma ca, in exercitarea atributiilor profesionale, posesorul acestuia poate avea acces la informatii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesitatii de a cunoaste.
[2] Retragerea / nerevalidarea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate nu are natură disciplinară sau contravenţională și nu reprezintă o sancţiune pentru acţiunile sau inacţiunile care constituie elemente de incompatibilitate pentru acces la informaţii clasificate, fiind un act administrativ prevăzut de art. 9 lit. d din Legea nr. 182/2002 ca o măsură de protecţie a informaţiilor clasificate.( Decizia nr. 3271 din 13 martie 2013 a ÎCCJ)
Exclusiv
Volumul care arată spectaculos în oglindă poate încărca ținuta afară, iar asta se vede imediat la o haină de blană naturală de vulpe
La prima probă, efectul este aproape întotdeauna puternic. Intri într-un spațiu bine luminat, vezi piesa așezată corect pe umeraș, o îmbraci și, dintr-odată, ținuta pare mai bogată, mai expresivă, mai “prezentă”. Tocmai aici apare și întrebarea importantă: ce arată bine în oglindă rămâne la fel de reușit și afară, în mers, în lumină rece, lângă o geantă, peste un pulover sau sub un guler ridicat? La o haină de blană naturală de vulpe, diferența dintre impresia de showroom și purtarea reală poate fi mai mare decât pare.
Un exemplu credibil este cel al unei cliente care probează două modele în aceeași zi. Primul are mult volum, un guler amplu și un efect imediat spectaculos. Al doilea este puțin mai echilibrat în lungime și în felul în care cade pe umeri. În oglinda mare, primul pare “mai special”. După 15 minute de probă și câțiva pași normali, cel de-al doilea începe însă să pară mai firesc, mai ușor de integrat într-o zi obișnuită și mai sigur ca alegere. Nu pentru că ar fi mai puțin frumos, ci pentru că proporția bună se vede altfel când haina intră în viața reală.
De ce volumul impresionează imediat, dar nu este singurul criteriu
Blana de vulpe are, prin natura ei, o prezență vizuală puternică. Asta poate fi exact ce își dorește cineva care caută o piesă statement, cu textură bogată și contur clar. În același timp, volumul are nevoie de echilibru. Dacă lungimea, linia umerilor și felul în care se închide haina nu lucrează bine împreună, ținuta poate deveni prea încărcată, mai ales în exterior, unde intervin mersul, vântul, alte straturi vestimentare și contextul real de purtare.
Aici apare un trade-off util: impact vizual versus versatilitate. O piesă foarte amplă poate arăta excelent la un eveniment sau într-o apariție de seară, dar o variantă ușor mai temperată poate funcționa mai bine la ieșiri frecvente, întâlniri, drumuri scurte sau seri reci în oraș. Niciuna dintre alegeri nu este universal corectă. Depinde de siluetă, de stilul personal și de cât de des vrei să porți haina fără să simți că trebuie să construiești întreaga ținută în jurul ei.
Testul de 2 minute care îți arată dacă piesa te avantajează și în afara oglinzii
În loc să te bazezi doar pe prima impresie, merită să faci un test simplu, observabil, fără grabă. Nu durează mult și evită o alegere bazată exclusiv pe efectul de moment.
- Privește haina din față, apoi din profil, nu doar direct în oglindă.
- Mergi câțiva pași normali și vezi dacă volumul se distribuie armonios sau “vine” prea mult în față.
- Ridică brațele ușor, ca să observi dacă linia umerilor rămâne curată.
- Așază-te pentru câteva secunde și uită-te cum cade în zona taliei și a șoldurilor.
- Imaginează-ți ținuta completă: geantă, fular, încălțăminte, nu doar haina în sine.
Dacă la două dintre aceste puncte simți că piesa te domină, nu este un semn rău, dar este un semn util. Poate că ai nevoie de altă lungime, alt guler sau alt ritm al volumului, nu neapărat de alt material.
Când vrei să compari mai multe variante din aceeași familie, nu ajută să vezi o singură piesă izolată. E mai clar să privești o selecție coerentă, în care să înțelegi diferențele de croială, prezență și lungime. În astfel de situații, o haină din blană naturală de vulpe poate fi înțeleasă mai bine în contextul unor modele apropiate, tocmai pentru că observi mai ușor ce tip de volum te avantajează și ce tip de volum rămâne frumos doar pe umeraș.
Când merită o piesă cu prezență puternică și când este mai bine să alegi alt echilibru
O astfel de haină are sens când îți dorești o piesă cu personalitate clară, pe care să o porți conștient și cu plăcere. Merge bine pentru apariții în care vrei ca haina să joace un rol central, nu doar să completeze discret ținuta. De asemenea, poate funcționa excelent dacă ai o siluetă care susține bine volumul în zona umerilor sau dacă preferi linii vestimentare curate, fără multe alte elemente concurente.
În schimb, dacă ai un stil foarte activ, porți des genți mari pe umăr, faci multe drumuri scurte sau ai tendința să alegi haine deja încărcate ca formă, o variantă prea amplă poate deveni obositoare mai repede decât crezi. După 30 de zile, nu te mai uiți doar la cât de frumoasă este piesa, ci la cât de ușor o integrezi. Aici se vede dacă alegerea a fost una spectaculoasă și atât sau una cu adevărat potrivită.
Pentru imaginea de ansamblu, este util să compari această categorie cu alte tipuri de piese, mai ales dacă ezitarea vine din faptul că îți place efectul vizual, dar nu știi dacă ți se potrivește în viața reală. O privire peste modele de haină de blană de la Casa de blanuri MG ajută exact în punctul acesta: vezi alternative, diferențe de structură și interpretări mai calme sau mai expresive ale aceleiași idei de eleganță.
Ce se vede după prima săptămână, nu doar la probă
În primele 7–10 zile de purtare apar detalii foarte sincere. Observi dacă haina rămâne bine proporționată când o porți peste un tricot mai gros, dacă gulerul stă bine fără să îți “mănânce” linia feței, dacă umerii nu par prea încărcați și dacă te simți confortabil când te miști normal. În plus, devine clar dacă piesa cere o ținută foarte construită sau dacă se lasă integrată mai ușor.
O observație simplă, dar utilă: ceea ce pare luxos în static nu este întotdeauna și ușor de purtat. Iar la vulpe, tocmai aici se joacă alegerea bună. Casa de blanuri MG devine relevantă mai ales dacă privești procesul de alegere ca pe o comparație între proporții, nu doar între fotografii sau prime impresii.
Întrebări frecvente
O haină de vulpe este potrivită pentru purtare frecventă?
Depinde de croială, lungime și de stilul tău de viață. Unele modele sunt mai ușor de integrat, altele au un rol mai clar de piesă de impact.
Cum îmi dau seama repede dacă volumul mă avantajează?
Privește haina din profil, mergi câțiva pași și observă dacă volumul te însoțește firesc sau pare că ajunge în fața ta înaintea siluetei.
Contează mai mult oglinda sau mersul?
Mersul spune mai mult. În oglindă vezi efectul, în mișcare vezi dacă haina lucrează bine cu tine.
Dacă îmi place foarte mult la probă, este suficient?
Nu chiar. Merită să verifici și cum ar arăta în afara spațiului de probă, în lumină rece și într-o ținută completă.
O piesă reușită nu este doar aceea care atrage atenția, ci aceea care rămâne convingătoare și după ce trece momentul primei impresii. La vulpe, eleganța vine din volum, dar alegerea bună vine din măsură.
Exclusiv
Implant de păr la femei: când este o opțiune și ce ar trebui să știi înainte? Detalii mai multe aici
Pentru multe femei, părul este strâns legat de stilul personal, identitate și încredere. De aceea, atunci când apar zone rărite sau când densitatea părului scade vizibil, impactul este emoțional și nu doar estetic. Află detalii mai multe aici despre implantul de păr pentru femei și clinica Dr. Felix Hair Implant din București – locul în care poți discuta despre această procedură în cadrul unui consult de specialitate.
De ce apare pierderea părului în cazul femeilor?
Vorbim adesea despre alopecie la bărbați, însă pierderea părului este o situație întâlnită și în rândul femeilor. În anumite cazuri, aceasta apare treptat, prin subțierea firului de păr sau reducerea densității în anumite zone ale scalpului.
Printre cauzele variate se numără:
- Stresul prelungit sau perioadele de suprasolicitare.
- Modificările hormonale.
- Cicatricile rezultate în urma unor traumatisme sau intervenții chirurgicale.
- Afecțiunile dermatologice ale scalpului.
- Predispoziția genetică.
În funcție de cauza identificată la fiecare pacient, medicul poate recomanda diferite tipuri de monitorizare sau de tratament. În anumite situații stabilizate, implantul de păr poate fi o posibilă opțiune terapeutică.
Care sunt situațiile în care poate fi luat în calcul un implant de păr la femei? Detalii mai multe aici
Implantul de păr este o procedură medicală prin care foliculii de păr sunt transferați din zona donatoare, unde părul este mai dens, către zonele în care acesta este rar sau lipsește. Specialiștii pot avea în vedere această procedură într-o serie de cazuri, printre care se află și:
- Retragerea liniei frontale a părului.
- Subțierea accentuată a părului în zone bine delimitate.
- Refacerea sprâncenelor (dacă este cazul).
- Corectarea unor cicatrici de la nivelul scalpului.
- Alopecii stabilizate.
Pentru că fiecare situație este diferită, evaluarea medicală are rolul de a stabili exact dacă procedura se potrivește pentru pacientă și dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru realizarea acesteia.
Cum poate influența un implant de păr încrederea în sine a femeii?
Femeile care au beneficiat deja de un implant de păr susțin că schimbările sunt vizibile dincolo de aspectul fizic. Unele dintre paciente menționează că refacerea densității părului le ajută să se simtă mai confortabil cu propria imagine. Acest lucru poate fi reflectat în gesturi simple din viața cotidiană. Detalii mai multe aici:
- Libertatea de a încerca diferite tunsori sau coafuri.
- Reducerea preocupării constante pentru zonele rare.
- Coafarea mai ușoară a părului.
În cazul implantului de păr însă, rezultatele pot varia de la o persoană la alta, iar medicul este cel care poate explica în mod realist ce se poate obține în fiecare caz.
Ce curiozități există despre implantul de păr pentru femei?
Procedura aceasta este înconjurată adesea de multe întrebări. Printre curiozitățile frecvente se numără cele despre modul în care se realizează intervenția și cele despre rezultate.
- Tehnicile moderne, precum FUE, sunt minim invazive.
- Implantul folosește foliculii proprii ai pacientei.
- Firele transplantate păstrează caracteristicile naturale ale părului.
- Creșterea părului transplantat are loc gradual.
Toate aceste aspecte sunt explicate detaliat în cadrul consultației, pentru ca pacienta să înțeleagă etapele procedurii și evoluția ulterioară.
Ce recomandări fac medicii înainte de o astfel de decizie?
Înainte de orice procedură medicală, cum este și implantul de păr, informarea este vitală. În cazul implantului de păr, medicii recomandă de regulă:
- Depistarea cauzei pierderii părului.
- Evaluarea stării scalpului.
- Analiza zonei donatoare.
- Discutarea așteptărilor realiste din partea pacientei.
O consultație medicală reprezintă contextul necesar pentru a înțelege dacă implantul de păr este indicat sau dacă există alte opțiuni de tratament ce pot fi luate în considerare.
De ce să alegi clinica Dr. Felix Hair Implant din București pentru un implant de păr?
Clinica Dr. Felix Hair Implant din București este cunoscută pentru activitatea sa în domeniul reconstrucției capilare. Echipa medicală are peste 16 ani de experiență în realizarea implantului de păr, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Printre aspectele care definesc activitatea clinicii se numără:
- Proceduri realizate de medici specializați.
- Utilizarea tehnicii FUE.
- Evaluări medicale personalizate.
- Experiență acumulată în diferite cazuri de reconstrucție capilară.
Femeile interesate de procedură pot afla mai multe detalii despre implantul de păr pe site-ul clinicii Dr. Felix Hair Implant sau în urma unei discuții directe cu medicul specialist.
Contact:
E-mail: client@drfelix.ro
Telefon: +40 720.254.368
Adresă: Șoseaua Nordului, București 014104
www.facebook.com/drfelixhairimplant
Sursa foto: drfelixhairimplant.ro
Exclusiv
5 idei de proiecte DIY cu cutii din carton ondulat
Cutia de carton ondulat este genul de obiect pe care, de obicei, îl desfaci, scoți ce e înăuntru și îl împingi spre reciclare fără prea multe regrete. Totuși, dacă stai o clipă să te uiți la ele, descoperi că ai în față un material surprinzător de versatil. Rezistent, ușor de tăiat, prietenos cu mediul și, mai ales, gratuit în multe cazuri, cartonul ondulat este un aliat excelent pentru proiecte DIY creative.
Fie că vrei să faci ceva util pentru casă, un obiect decorativ sau un proiect simpatic împreună cu cei mici, cutiile din carton ondulat pot fi transformate în lucruri care chiar îți vor face viața mai ușoară sau mai frumoasă. Hai să vedem cum.
Cutii carton ondulat – ce sunt și cum se obțin?
Cartonul ondulat este format din mai multe straturi de hârtie, dintre care unul are forma ondulată, prins între straturi drepte. Această structură îi oferă rezistență, flexibilitate și o capacitate bună de a suporta greutate, fără să devină rigid sau greu de manevrat.
Cele mai comune surse de cutii din carton ondulat sunt livrările online, electrocasnicele, mutările sau ambalajele pentru produse voluminoase. În multe cazuri, aceste cutii sunt aruncate după o singură utilizare, deși materialul este perfect reutilizabil. Dacă vrei carton de calitate, fără urme de umezeală sau deformări, caută cutii curate, cu pereți întregi și muchii ferme.
Un alt avantaj este că poți alege grosimea în funcție de proiect. Pentru obiecte decorative sau organizare ușoară, cartonul subțire este suficient. Pentru structuri mai mari sau care trebuie să susțină greutate, ai nevoie de carton ondulat mai gros, de preferat cu mai multe straturi.
Bibliotecă sau rafturi decorative din carton ondulat
Poate suna ambițios, dar o mică bibliotecă sau câteva rafturi decorative din carton ondulat sunt perfect realizabile. Secretul este designul inteligent și distribuția greutății. Nu vei pune enciclopedii grele pe ele, dar pentru cărți ușoare, reviste sau obiecte decorative, funcționează surprinzător de bine.
Proiectul începe cu măsurarea spațiului și stabilirea dimensiunilor. Cartonul se taie în panouri care se suprapun în mai multe straturi, lipite între ele pentru a crea rigiditate. Practic, fiecare raft devine o „sandwich-structură” din carton. Adezivul potrivit și timpul de uscare sunt esențiale aici.
După asamblare, poți îmbrăca rafturile în hârtie decorativă, le poți vopsi sau lăsa textura naturală a cartonului la vedere, pentru un look minimalist, ușor industrial. Rezultatul este un obiect ușor, ieftin și perfect personalizabil, care va ridica sprâncenele oricărui musafir curios.
Căsuță de joacă pentru copii sau animale de companie
Cartonul ondulat este materialul ideal pentru proiecte destinate copiilor sau animalelor. Este ușor, sigur și poate fi modificat rapid dacă ceva nu iese din prima. O căsuță de joacă pentru copii se poate construi din câteva cutii mari, decupate și lipite între ele.
Ușile și ferestrele se taie cu grijă, iar copiii pot participa la decorare. Desenele, stickerele sau chiar cariocile transformă proiectul într-o activitate creativă, nu doar într-un obiect final.
Pentru pisici sau câini de talie mică, o căsuță din carton ondulat este o adevărată atracție. Poți adăuga tuneluri, platforme sau zone de ascuns, iar dacă se deteriorează în timp, nu e o tragedie. Refaci, adaptezi sau reciclezi și o iei de la capăt.
Organizatoare pentru birou sau depozitare
Dacă biroul tău arată ca un mic haos controlat, cartonul ondulat te poate salva. Organizatoarele DIY sunt printre cele mai utile proiecte, pentru că rezolvă o problemă reală și se pot adapta perfect nevoilor tale.
Pornind de la o cutie de bază, poți crea compartimente pentru documente, dosare, cabluri sau rechizite. Cartonul se taie în separatoare verticale și orizontale, lipite ferm pentru stabilitate. Avantajul este că poți decide exact dimensiunea fiecărui compartiment, fără să te limitezi la ce găsești în magazine.
Pentru un aspect mai plăcut, organizatoarele pot fi îmbrăcate în hârtie colorată, material textil sau vopsite. Rezultatul este practic, ușor și surprinzător de rezistent, mai ales pentru uz zilnic.
Mobilier temporar sau experimental
Cartonul ondulat este folosit inclusiv în designul de mobilier experimental, iar acasă poate deveni o soluție interesantă pentru spații temporare. Un taburet, o măsuță de cafea sau un suport pentru laptop sunt proiecte realizabile, dacă sunt gândite corect.
Cheia este stratificarea. Mai multe bucăți de carton tăiate identic și lipite una peste alta creează o structură solidă. Forma contează enorm: curbele și profilele tip fagure oferă mai multă rezistență decât suprafețele plate simple.
Acest tip de mobilier nu este destinat să dureze ani de zile, dar este ideal pentru chirii, spații creative sau pur și simplu pentru experiment. În plus, satisfacția de a sta pe un taburet făcut chiar de tine este greu de egalat.
Decor pentru evenimente sau spații creative
Cartonul ondulat este un material excelent pentru decoruri temporare. Litere volumetrice, panouri tematice, rame foto sau elemente decorative pentru petreceri pot fi realizate cu costuri minime și impact vizual mare.
Literele mari, de exemplu, se construiesc din două fețe decupate identic și o bandă de carton care le unește pe margini. Pot fi vopsite, luminate sau decorate cu diverse texturi. Sunt ideale pentru evenimente, ședințe foto sau spații creative. Avantajul major este flexibilitatea. Dacă tema se schimbă sau decorul nu mai este necesar, materialul poate fi reciclat fără remușcări.
De ce merită să încerci proiecte DIY cu carton ondulat
Dincolo de partea practică, proiectele DIY cu carton ondulat sunt o formă de relaxare și creativitate. Lucrezi cu mâinile, vezi rezultate rapide și înveți să privești obiectele din jur cu mai multă imaginație.
În plus, reutilizarea cutiilor contribuie la reducerea deșeurilor și încurajează un consum mai responsabil. Este genul de activitate care îmbină utilul cu plăcutul, fără presiune și fără investiții mari.
Cartonul ondulat este mai valoros decât (nu) pare
Cutiile din carton ondulat nu sunt ambalaje care își pierd valoarea după ce sunt desfăcute. Cu puțină creativitate și răbdare, pot deveni obiecte utile, decoruri interesante sau proiecte care aduc bucurie în familie. Fie că vrei să organizezi, să construiești sau pur și simplu să experimentezi, cartonul ondulat îți oferă libertatea de a încerca fără riscuri.
-
Uncategorizedacum o săptămânăDyson lansează Dyson HushJet™ Mini Cool: ventilatorul portabil care combină fluxul de aer puternic cu designul elegant
-
Afaceriacum o săptămânăNBI: Imobiliarele intră într-o nouă eră stabilă, matură și condusă de investiții premium
-
Uncategorizedacum o săptămânăProiectele complexe de software, AI și data duc RebelDot pentru a treia oară în FT1000, topul Financial Times al companiilor europene cu cea mai rapidă creștere
-
Afaceriacum 7 zileContainerul pentru deșeuri în București – soluția care menține lucrările sub control
-
Afaceriacum o săptămânăMunții Kaçkar din Turcia, în prim-planul scenei internaționale prin evenimente de anvergură
-
Uncategorizedacum o săptămânăDe Ziua Internațională a Animalelor de Companie, HONOR te ajută să surprinzi cele mai frumoase momente alături de companionul tău
-
Afaceriacum o săptămânăLion Rent și închirierea mașinilor în București – o soluție adaptată mobilității urbane moderne
-
Afaceriacum 7 zileReciclarea molozului – de la resturi de șantier la resursă gestionată eficient

