Basic Attention Token (BAT) este un token utilitar emis pe blockchain-ul Ethereum, conform standardului ERC-20. Oferta totală este fixă, plafonată la 1,5 miliarde de unități. Tokenul a fost lansat în 2017 prin ICO-ul companiei Brave Software.

Browserul Brave a fost lansat în ianuarie 2016, iar BAT a fost anunțat oficial în martie 2017. Co-fondatorul Brave Software este Brendan Eich, creatorul limbajului JavaScript și fost co-fondator al Fundației Mozilla.

ICO-ul BAT din mai 2017 a strâns aproximativ 36 de milioane de dolari în mai puțin de 30 de secunde. BAT este listat pe burse precum Binance, Coinbase, Kraken, KuCoin și Bitstamp. Brave depășește în prezent zeci de milioane de utilizatori activi lunari și sute de mii de creatori înregistrați.

Sistemul de recompense Brave Rewards distribuie tokenuri către utilizatori în schimbul atenției acordate reclamelor discrete sub formă de notificări. Algoritmul ANONIZE, dezvoltat la City College of New York și Cornell, asigură anonimizarea criptografică a interacțiunilor cu reclamele. BAT poate fi folosit pentru tipping, tranzacționare, donații către creatori sau ca lichiditate în protocoale DeFi.

Felul în care funcționează publicitatea online a ajuns să apese, treptat, pe experiența zilnică a oricui deschide un browser. Reclame care urmăresc utilizatorul din pagină în pagină. Cookie-uri acceptate fără să fie citite. Baterii de telefon descărcate de scripturi rulate în fundal. Lucruri care, adunate, au transformat un model gândit cândva pentru a susține conținutul gratuit într-un mecanism resimțit, de cele mai multe ori, ca pe o povară.

Pe acest fundal a apărut, încă din 2017, o propunere care încearcă să așeze altfel relația dintre advertiseri, publisheri și utilizatori. Se numește Basic Attention Token, prescurtat BAT, și funcționează în interiorul browserului Brave, fondat de unul dintre arhitecții webului modern.

Ce este Basic Attention Token?

BAT este un token utilitar emis pe blockchain-ul Ethereum, conform standardului ERC-20, cu o ofertă totală fixă de 1,5 miliarde de unități. Un miliard au fost vândute în ICO-ul din mai 2017, iar restul de 500 de milioane au rămas pentru recompense, dezvoltarea ecosistemului și creșterea bazei de utilizatori. Tokenul nu se obține prin minare, ci a fost pre-emis într-un singur bloc, o practică obișnuită pentru tokenurile ERC-20.

Singur, BAT nu spune mare lucru. Forța lui vine din faptul că funcționează ca unitate de schimb între trei categorii care, în publicitatea tradițională, abia comunică direct. Advertiserii cumpără atenție plătind în BAT. Utilizatorii primesc o parte din acea valoare, ca recunoaștere a timpului lor. Publisherii și creatorii de conținut primesc o cotă fără ca jumătate din venit să dispară prin intermediari opaci.

Brave, browserul care a născut tokenul

Brave a fost lansat în ianuarie 2016 ca o alternativă rapidă la Chrome și Firefox, gândită de la început să blocheze reclamele invazive și scripturile de tracking. Construit pe motorul Chromium, este compatibil cu majoritatea extensiilor și paginilor optimizate pentru ecosistemul Google, doar că serviciile de telemetrie ale acestuia sunt dezactivate prin design.

Componenta opțională Brave Rewards face legătura cu BAT. Cine o activează primește, periodic, reclame discrete sub forma unor notificări de sistem, complet separate de pagina pe care o vizitează. Pentru fiecare interacțiune cu o astfel de notificare, utilizatorul primește o cotă din bugetul plătit de advertiser, sub formă de tokenuri.

De acolo, opțiunile se deschid larg. Tokenurile pot fi păstrate într-un portofel crypto, tranzacționate pe burse, donate creatorilor preferați ori folosite pentru a sprijini automat site-urile pe care utilizatorul le citește cel mai des.

Numele din spatele proiectului

Co-fondatorul și directorul executiv al companiei Brave Software este Brendan Eich, o figură imposibil de ignorat în istoria internetului modern. La Netscape, în anii ’90, a creat în zece zile limbajul JavaScript, coloana vertebrală a webului interactiv. A fost ulterior co-fondator al Fundației Mozilla și unul dintre arhitecții browserului Firefox.

Așa cum semnalează echipa Cryptology.ro, publicația de știri și analize crypto în limba română, decizia unei astfel de figuri de a porni un nou browser după plecarea din Mozilla nu a trecut neobservată pe piata criptomonedelor. Mihai Popa, jurnalist și analist al publicației, subliniază că reunirea unor ingineri proveniți din Mozilla, Microsoft, Intel și Yahoo a oferit proiectului o credibilitate tehnică pe care puține alte inițiative ICO din 2017 au reușit să o egaleze.

Cum funcționează relația dintre cele trei părți

Mecanica concretă a sistemului are o eleganță neobișnuită. Atunci când utilizatorul activează Brave Rewards, browserul descarcă local un catalog de reclame anonimizate. Pe măsură ce navighează, motorul intern analizează, fără să trimită date în afară, ce tipuri de pagini vizitează și ce categorii de interes ar putea avea.

Pe baza acestei analize locale, browserul alege din catalog reclamele cu cea mai mare probabilitate de relevanță și le prezintă sub forma unor notificări discrete, nu prin injectare în pagină. Dacă utilizatorul interacționează cu o asemenea notificare, evenimentul este înregistrat criptografic prin algoritmi de tip zero-knowledge, derivați din ANONIZE și BlindToken.

Aceștia confirmă că vizionarea a avut loc, fără a dezvălui cine este utilizatorul. Pe baza acestor confirmări, advertiserul plătește, iar plata este distribuită între utilizator și ecosistem, cu cea mai mare parte mergând către utilizator.

Algoritmul ANONIZE și mizele intimității

Nucleul tehnic care permite ca toate aceste schimburi să se petreacă fără compromiterea confidențialității este algoritmul ANONIZE, dezvoltat de cercetători de la City College of New York și Cornell. Foarte simplificat, acesta atestă criptografic un eveniment, cum ar fi vizionarea unei reclame, fără ca identitatea celui care l-a generat să poată fi reconstituită.

Miza este reală. În publicitatea digitală tradițională, fiecare interacțiune este însoțită de un val de date personale, începând cu adresa IP și ajungând la fingerprint-ul dispozitivului, la istoricul de navigare și la datele de localizare. Modelul propus de Brave încearcă să demonstreze că publicitatea poate funcționa la fel de bine fără acest extractivism informațional.

Un parcurs cu lumini și umbre

Povestea BAT urmează aproape pas cu pas evoluția browserului care îl găzduiește. ICO-ul din mai 2017 rămâne unul dintre cele mai discutate momente din istoria timpurie a finanțărilor crypto. Brave a strâns atunci echivalentul a aproximativ 36 de milioane de dolari în mai puțin de treizeci de secunde, o demonstrație de încredere alimentată în special de prezența lui Brendan Eich la conducere.

Tokenurile s-au epuizat aproape instantaneu, iar o parte semnificativă a fost achiziționată de un număr restrâns de cumpărători mari. Asta a stârnit, ulterior, dezbateri serioase despre concentrarea inițială. Compania a încercat să compenseze prin programe de distribuție către utilizatori obișnuiți și prin recompense lunare integrate în browser.

Brave a depășit pragul unui milion de utilizatori activi lunari încă din decembrie 2017. Rapoartele recente arată zeci de milioane de utilizatori activi lunari și sute de mii de creatori înregistrați, alături de un motor de căutare propriu, un portofel crypto integrat și suport pentru NFT-uri și protocoale DeFi.

Ce poți face cu BAT astăzi

Cea mai răspândită utilizare rămâne sprijinirea creatorilor prin tipping. Un utilizator de Brave care urmărește în mod regulat un canal de YouTube, un cont de Twitch sau un blog independent își poate seta browserul să trimită automat o cotă din tokenurile acumulate către aceste destinații, lunar.

Tranzacționarea pe burse este o altă utilizare frecventă. BAT este listat pe majoritatea platformelor importante, printre care Binance, Coinbase și Kraken, ceea ce permite conversia rapidă în alte criptomonede sau în monedă fiat. Mai puțin matură rămâne deocamdată zona serviciilor premium, deși Brave a anunțat de mai multe ori intenția de a permite plata pentru abonamente și conținut prin BAT.

Integrarea în infrastructura mai largă a Ethereum a deschis posibilitatea folosirii tokenului în aplicații de finanțe descentralizate, ca lichiditate în pool-uri Uniswap sau colateral pe Aave. Sunt utilizări care nu fac parte din viziunea originală, dar care contribuie la integrarea BAT în ecosistemul mai larg al web3.

Critici legitime și provocări reale

Modelul de blocare implicită a reclamelor a generat cea mai vocală opoziție. Publisheri mici, dependenți exclusiv de reclamele tradiționale pentru a supraviețui, văd în această alegere o relocare a puterii dintr-un ecosistem cunoscut într-unul controlat în mare măsură tot de Brave. Argumentul are greutate, mai ales atunci când nu există alternative reale de monetizare echivalentă.

Adopția rămâne, pe de altă parte, întrebarea practică cea mai grea. Brave a crescut frumos, dar ponderea lui în piața globală a browserelor este mică în comparație cu Chrome, Safari sau Edge. Advertiserii mari, deși experimentează cu modele alternative, sunt încă reticenți să renunțe la datele granulare oferite de modelele tradiționale.

Mihai Popa, editorialistul Cryptology.ro, ridică și o obiecție mai subtilă, de natură filosofică. Tokenizarea atenției poate fi privită nu ca o eliberare a utilizatorului, ci ca o formă mai rafinată de mercantilizare. Dacă în modelul tradițional atenția era extrasă fără consimțământ și fără remunerație, în noul cadru este extrasă cu consimțământ și cu remunerație, dar tot extrasă rămâne.

Ce ar putea aduce viitorul?

Brave continuă să adauge funcționalități. Integrarea cu inteligența artificială prin asistenți precum Leo, căutarea independentă de Google și extinderea ecosistemului Web3 fac ca propunerea de valoare să crească. Cu cât browserul devine mai util în sine, cu atât mai mulți utilizatori îl pot adopta, ceea ce oferă o bază mai mare pentru ca BAT să își îndeplinească funcția economică.

Adopția publicitară se mișcă în direcții mixte. Marile holdinguri de comunicare au început să exploreze modele similare, după restricțiile impuse cookie-urilor terțe de Google și Apple. Presiunea reglementară pentru o publicitate mai etică creează un context care favorizează propuneri precum cea a Brave.

Utilitatea concretă a tokenului depinde de cât de bine va reuși echipa să lege BAT de servicii reale. Capacitatea de a-l folosi pentru abonamente la conținut premium, achiziții digitale și microplatforme dedicate creatorilor reprezintă testul decisiv al următorilor ani.

BAT este, înainte de orice, o ipoteză concretă despre cum ar putea arăta o relație mai sănătoasă între utilizatori, publisheri și advertiseri. Faptul că a fost formulată coerent, susținută de o echipă cu credibilitate tehnică și pusă în practică prin instrumente reale, o așază între cele mai interesante propuneri ale ultimului deceniu.

Sursa originală a analizei extinse poate fi consultată pe Cryptology.ro.

După sezoane marcate de secetă, deficit hidric și presiuni asupra agriculturii europene, precipitațiile redevin un indicator economic major, cu impact direct asupra producției agricole, securității alimentare și stabilității prețurilor.

Tema apei a devenit centrală, inclusiv în strategiile europene, privind reziliența agricolă, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme. Specialiștii vorbesc tot mai des despre „economia precipitațiilor”, un concept care leagă direct resursa naturală de predictibilitatea pieței alimentare.

Ploaia ca infrastructură naturală critică

Specialiștii atrag atenția că ploaia nu mai poate fi privită doar ca fenomen meteorologic. Într-un climat volatil, fiecare episod de precipitații poate influența randamente, costuri și reziliența întregului sector agricol. 

„Într-un an fără risc sistemic, prețul final al produselor agricole ar trebui să scadă cu 6%. Din cauza prețului la combustibil însă, vom asista la o creștere de 15%”, spune Cosmin Filipaș, CEO D’Olive.

Pentru agricultură, precipitațiile nu mai reprezintă doar o condiție favorabilă, ci un factor strategic. Rezervele de apă din sol, refăcute prin ploi regulate, influențează costurile de producție, capacitatea fermelor de a face față verilor extreme și, în multe cazuri, nivelul viitoarelor recolte.

Episoadele de ploaie – activ economic

Tot mai multe analize europene arată că variabilitatea precipitațiilor devine unul dintre principalii factori care afectează competitivitatea agricolă. Seceta prelungită a redus randamente, a crescut dependența de irigații și a amplificat presiunea asupra costurilor cu energia și inputurile agricole. „România continuă să depindă într-o măsură prea mare de agricultură bazată pe precipitații. Infrastructura de irigații rămâne insuficientă raportat la potențialul agricol, iar lipsa investițiilor istorice face ca ploaia să rămână, pentru multe ferme, principalul sistem de irigație”, arată o analiză a Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite privind vulnerabilitatea agricolă în Europa de Est.

Organizațiile de profil subliniază că refacerea umidității solului în lunile de primăvară are efecte directe asupra culturilor, de la cereale la plantații perene, contribuind la reducerea stresului hidric și la stabilizarea producției.

„Ploaia este primul capital al agriculturii. Apa căzută la momentul potrivit nu înseamnă doar rod, ci echilibru, calitate și continuitate”, afirmă reprezentanții Profeco. Cu soluții bazate exclusiv pe ingrediente 100% organice, Profeco mizează pe o agricultură care nu exploatează solul, ci îl regenerează. Produsele companiei susțin simultan creșterea productivității, refacerea fertilității naturale și obținerea unor recolte mai sănătoase, transformând sănătatea solului într-un avantaj economic pe termen lung.

„În agricultură, performanța nu mai poate fi separată de sănătatea solului. Vedem tot mai clar că productivitatea durabilă nu vine din intervenții agresive, ci din capacitatea de a reda pământului echilibrul natural. Aici credem că agricultura viitorului se va diferenția: nu doar prin cât produce, ci prin cât poate conserva și regenera”, mai spun reprezentanții Profeco.

Valoarea precipitațiilor nu mai este doar agronomică, ci și economică.

 „În lipsa irigațiilor, agricultura românească rămâne dependentă de cer. Când plouă, avem producție, când nu plouă, avem risc sistemic”, notează experți ai Comisia Europeană, în analize privind reziliența agricolă.

În bazinul mediteranean, unde culturile de măslini depind în mare măsură de ritmul natural al precipitațiilor, ploile de primăvară sunt considerate decisive pentru refacerea rezervelor de apă din sol, reducerea stresului hidric și susținerea unei recolte echilibrate, atât cantitativ, cât și în privința calității uleiului.

 „Pentru cultura măslinului, ploaia este mai mult decât apă — este factorul care influențează vitalitatea pomului, calitatea fructului și profilul viitorului ulei. În livezile grecești, un sezon cu precipitații echilibrate se citește mai târziu în randament, dar și în gust, aromă și valoare”, afirmă și Cosmin Filipaș. D’Olive aduce în prim-plan tradiția uleiului de măsline cretan, construită în jurul respectului pentru gustul viu, biodiversitate și ritmurile naturale ale agriculturii.

„Schimbările climatice au făcut ca ploaia să nu mai fie privită ca un dat, ci ca o resursă strategică. În ultimii ani am înțeles mai clar că valoarea unui ulei cu gust viu începe mult înainte de presare, în felul în care natura își păstrează ritmul”, mai spune Filipaș.

Pe fondul schimbărilor climatice, agricultura redescoperă un adevăr vechi: randamentele nu încep în câmp, ci în cer. Ploaia, adesea tratată ca un simplu episod meteo, devine din nou ceea ce a fost dintotdeauna, una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei agricole.

Despre D’Olive

D’Olive este un brand românesc fondat de familia Filipas în octombrie 2020, din pasiunea comună pentru uleiul de măsline cretan. Compania importă și distribuie uleiuri extravirgine 100% grecești, obținute prin presare la rece din măsline Koroneiki, recoltate manual. Misiunea D’Olive este de a aduce pe piața românească produse autentice, cu trasabilitate clară și gust viu, dar și de a promova valorile unei familii care construiește în timp — cu respect pentru natură, oameni și cultură.

Despre Profeco

Cu peste un deceniu de dezvoltare construită pe cercetare aplicată și inovație, PROFECO a evoluat dintr-o afacere de familie într-un promotor al soluțiilor agricole 100% organice, dedicate sănătății solului și agriculturii sustenabile. Cu propriul laborator de cercetare, rezultate validate în România și extindere pe piețe din Asia și Orient, compania mizează pe un model în care productivitatea merge împreună cu regenerarea resurselor naturale.

Articol preluat din StiriCompanii.ro

În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru managementul riscurilor, reziliența teritorială și conservarea valorii economice și a activelor — depășind sfera performanței de mediu.

Ediția 2026 a Barometrului Construcțiilor Sustenabile, publicat de Observatorul pentru Construcții Sustenabile al Saint-Gobain, evidențiază totuși o discrepanță persistentă: deși actorii financiari recunosc importanța adaptării și a rezilienței mediului construit, integrarea acestora în deciziile de investiții, finanțare și asigurare rămâne limitată, din cauza beneficiilor insuficient demonstrate.

Băncile și asiguratorii: un nivel consistent, dar incomplet de conștientizare

Pentru prima dată de la lansarea sa în 2023, Barometrul Construcțiilor Sustenabile include un studiu calitativ internațional, axat pe adaptare și reziliență, realizat în rândul celor care activează în sectorul financiar – bănci comerciale, bănci de dezvoltare și asiguratori.

Această nouă componentă completează sondajul cantitativ internațional realizat anual (4.800 de actori implicați și 30.000 de cetățeni din 30 de țări).

Rezultatele arată că adaptarea la schimbările climatice și reziliența câștigă teren peste tot: atât în rândul actorilor financiari, cât și al celorlalți factori implicați (26% dintre mențiuni, în creștere cu 5 puncte față de 2025, după un avans deja semnificativ în anul precedent) și al cetățenilor intervievați.

Aceste dimensiuni se referă la capacitatea clădirilor și infrastructurii de a face față riscurilor climatice, de a absorbi șocurile și de a-și păstra valoarea în timp. Cu toate acestea, ele întâmpină încă dificultăți în a deveni criterii de structură în modelele economice și rămân greu de transpus operațional în deciziile privind creditarea sau alocarea capitalului.

Obstacolul principal: lipsa unei rentabilități demonstrate a investiției

Toți actorii consultați în cadrul Barometrului sugerează aceeași explicație: necesitatea de a demonstra clar rentabilitatea investițiilor în proiecte de adaptare și reziliență.

Spre deosebire de reducerea emisiilor de CO₂, care beneficiază de indicatori larg standardizați, reziliența se bazează pe beneficii pe termen lung, tratate probabilistic și adesea indirecte: reducerea pierderilor viitoare, continuitatea activității și conservarea valorii activelor.

Ca urmare, costurilor imediate și vizibile, uneori semnificative, le sunt contrapuse beneficii mai difuze, care sunt încă insuficient integrate în modelele financiare și de asigurare.

Transformarea rezilienței într-un atu economic

Pentru a accelera transformarea sectorului și tranziția către construcții sustenabile, este acum urgent ca reziliența să fie transformată într-un motor al performanței economice, al competitivității și al reducerii riscurilor.

Barometrul arată că 47% dintre actorii implicați consideră că domeniul construcțiilor sustenabile creează mai multă valoare decât construcțiile tradiționale — o evaluare care rămâne totuși prea fragilă, în special în Europa și regiunea Asia-Pacific.

În plus, trei pârghii cheie se conturează pentru a consolida sprijinul celor mai reticenți respondenți (6% dintre actorii implicați) în vederea continuării dinamicii în construcțiile sustenabile:

• concretizarea beneficiilor;
• garantarea performanței reale pentru utilizatori;
• demonstrarea competitivității economice a soluțiilor.

Instituțiile financiare joacă un rol esențial 

În acest context, băncile și asiguratorii ocupă o poziție strategică: prin integrarea mai sistematică a aspectelor legate de adaptare și reziliență în procesele lor decizionale, pot juca un rol decisiv în trecerea de la o simplă ambiție comună la transformarea la scară largă a sectorului construcțiilor.

Acest lucru necesită progrese pe mai multe planuri:

• dezvoltarea unor repere și standarde mai operaționale;
• o mai bună transpunere financiară a riscurilor fizice;
• structurarea unor instrumente financiare adaptate;
• integrarea mai sistematică a rezilienței în evaluarea proiectelor și a portofoliilor.

Percepția domeniului construcțiilor sustenabile în România

Unul dintre rezultatele relevante pentru România evidențiază un nivel ridicat de familiaritate cu conceptul de construcții sustenabile printre actorii din sector. La nivel global, gradul de familiarizare cu acest concept s-a stabilizat în 2026: 67% dintre părțile interesate declară că înțeleg în mod clar ce presupune, iar 94% au auzit cel puțin o dată de construcțiile sustenabile. În acest context, România se remarcă printr-un nivel de informare semnificativ, 86% dintre respondenții din domeniu declarând că sunt familiarizați cu acest concept, comparativ cu media europeană de 69%. 

Nivelul de familiarizare cu construcțiile sustenabile este ridicat în România și în rândul populației generale, unde 65% dintre respondenți declară că sunt familiarizați cu acest concept. Prin comparație, nivelul mediu global e de 39%, cel european e de 33%, în timp ce în alte piețe europene, precum Republica Cehă, acest procent scade la doar 14%, evidențiind un decalaj major de informare la nivel regional.

În ciuda unui nivel ridicat de familiarizare cu conceptul de construcții sustenabile, respondenții români care au o legătură cu domeniul au o înțelegere mai scăzută a elementelor concrete care definesc acest concept, comparativ cu media europeană. Doar 44% asociază construcțiile sustenabile cu reducerea amprentei de carbon a clădirilor, față de 69% la nivel european. Diferențe semnificative se observă și în cazul altor practici esențiale: utilizarea materialelor locale (31% vs. 56%), prioritizarea renovării clădirilor existente (31% vs. 59%), reutilizarea materialelor (39% vs. 69%) și reciclarea acestora (34% vs. 67%). Aceste decalaje indică o nevoie clară de aprofundare a înțelegerii operaționale a sustenabilității în sectorul construcțiilor din România.

Publicul din România manifestă un nivel ridicat de susținere pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile. Astfel, 72% dintre respondenți consideră că a construi mai sustenabil reprezintă o prioritate clară, comparativ cu 63% la nivel global. Acest rezultat indică un nivel puternic de așteptare din partea populației și poziționează România printre piețele în care presiunea publică poate accelera adoptarea practicilor sustenabile în sectorul construcțiilor.

În ansamblu, datele pentru România arată că piața locală beneficiază de un context favorabil: interesul public este puternic, iar gradul de familiarizare cu tema este ridicat. Următoarea etapă pentru accelerarea transformării sectorului este însă consolidarea înțelegerii concrete a ceea ce presupun, în practică, construcțiile sustenabile.

Cea de-a 4-a ediție completă a Barometrului Construcțiilor Sustenabile este disponibilă pe saint-gobain.com. De reținut că este necesară completarea unui formular scurt pentru a accesa versiunea integrală.