Afaceri
Dublarea pensiilor în patru ani, efecte majore asupra deficitului bugetar | ALBA Mea

Punctul de pensie a crescut, de la 1 iulie, cu 10%, ajungând la 1.100 lei. Conform planurilor guvernului, punctul de pensie va urca la 1.265 lei în 2019, iar în anul următor se va dubla. Asta arată informaţiile cuprinse în proiectul pentru noua Lege a pensiilor, aflată în dezbatere până pe 8 septembrie, când va intra în procedură parlamentară. Dacă Legea va trece în actuala formă – cea pregătită de ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, şi şeful PSD, Liviu Dragnea – pensiile ar trebui să se dubleze în 2020 faţă de valoarea din 2016. În esenţă, este vorba despre o Lege menită să „reaşeze un sistem uriaş care a fost complicat de-a lungul anilor”, după cum declară Liviu Dragnea. Dar riscurile asociate sunt cele referitoare la dezechilibrarea masivă a bugetului de stat, fiind mai puţin clare sursele de finanţare pentru plata noilor pensii.
Principiile care stau la baza noii legi sunt de contributivitate (primeşti în funcţie de cât ai cotizat de-a lungul anilor), egalitate (aceeaşi pensie pentru pensionarii cu aceeaşi vechime indiferent de momentul în care au ieşit la pensie), solidaritate socială (generaţiile în activitate care susţin pensionarii vor fi susţinute la rândul lor) şi imprescriptibilitate (dreptul la pensie nu se poate prescrie). De asemenea, anii de studii superioare, inclusiv master şi doctorat, vor fi luaţi în calcul la stagiul de cotizare, dar numai pentru perioada normală de studii (nu şi anii repetaţi) şi va fi luată în calcul o singură facultate, indiferent la câte a studiat persoana. În calcul vor intra şi sporurile şi primele încasate de-a lungul anilor. Pentru pensionarii care nu vor putea aduce acte privind sporurile primite între 1975 şi 2001 se va acorda din oficiu un procent de mărire de 10%, iar cei care vor să îşi cumpere vechimea vor putea plăti şi pentru mai puţin de cinci ani.
Ministrul Muncii a declarat că au existat trei formule de calcul a pensiei şi, în urma simulărilor, a fost aleasă una dintre ele. „După ce am decis asupra formulei de calcul, cea care să elimine toate inechităţile care erau în legea pensiilor, automat a trebuit să facem simulări pe foarte multe dosare şi am făcut pe toate dosarele pe care le aveam la Casa Naţională de Pensii”, a declarat Olguţa Vasilescu.
„Pensia va fi egală cu numărul de puncte X VPR, unde VPR-ul este valoarea punctului de pensie, valoarea punctului de referinţă, împărţit la 25 care este un parametru determinat de vechimea medie din ultimele patru legi ale pensiilor. VPR-ul va fi 1.875 la nivelul anului 2021, cât va însemna punctul de pensie atunci, împărţit la 25, adică 75 de lei”, explică Vasilescu, care arată că la 40 de puncte ori 75 rezultă o pensie de 3.000 de lei.
Deficitul va creşte
Proiectul de lege estimează că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii în 2022 cu 15 miliarde lei, adică la fel ca în 2016. Asta în condiţiile în care se estimează încasări aferente pensiilor de 99,7 miliarde lei, mult peste cele de 58,9 miliarde lei în 2018. Majorarea încasărilor ar trebui să vină din creşterea salariilor în mediul privat, de la mediul brut de 4.527 lei cât este în prezent până la 5.737 lei. De asemenea, numărul de salariaţi este prognozat să crească cu 800.000, de la aproximativ 5,1 milioane în prezent până la 5,9 milioane în 2022.
„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională, dar care au contribuit unii mai mult, alţii mai puţin, şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare. În evoluţia firească a unei economii, pensiile trebuie să crească, la fel cum salariile trebuie şi vor creşte”, spune Adrian Mitroi, analist economic şi profesor de finanţe comportamentale la ASE, care adaugă şi că un nivel de trai bun pentru un pensionar înseamnă şi un sistem de sănătate de calitate.
Problema pentru analişti este din ce bani vor fi acoperite toate aceste nevoi. Pentru cei 5,2 milioane pensionari a fost stabilit un buget de circa 62 de miliarde lei în 2018, cu o susţinere de la buget de 7,4 miliarde lei. Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, arată că în primul semestru al anului deficitul bugetului de pensii a fost de 3,2 miliarde lei, mult sub cel de 6,3 miliarde lei din prima jumătate a anului trecut, diferenţa fiind susţinută de încasările mai mari ca urmare a trecerii taxelor şi impozitelor în sarcina exclusivă a angajatului.
Cum însă proiectul de lege nu cuprinde, în cele 67 de pagini, nicio referire la necesarul bugetului de asigurări sociale (unde sunt incluse pensiile) în 2021 sau 2022, analiştii nu pot face decât presupuneri. Estimări care arată că am putea ajunge la un buget de asigurări sociale de 140 miliarde lei, nu doar 115 cât a anunţat ministrul Muncii. Iar deficitul ar putea ajunge la 40 miliarde lei, peste estimarea de 15 miliarde lei a Olguţei Vasilescu. „Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare. Deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB. Dublarea pensiilor nu se poate face fără datorie publică mai mare”, spune Cristian Păun, directorul executiv al Societăţii Române de Economie.
Evoluţia economiei din ultimii ani a fost pozitivă pentru buget, inclusiv cu o revenire a numărului de salariaţi peste cel al pensionarilor. Datele Revisal arată că, la finele anului trecut, erau înregistrate 6,28 milioane contracte de muncă, dintre care 5,8 erau pe perioadă nedeterminată, iar 470.137 pe perioadă determinată. Din acest total, 5,52 milioane erau salariaţi activi, iar datele Revisal nu includ contractele de muncă ale funcţionarilor publici sau ale celor din armată. Dacă situaţia pozitivă va continua, proiectul de lege are şanse de a fi implementat fără să arunce economia în colaps. Din păcate, economia are nevoie şi de investiţii, în special în infrastructură, pentru a putea creşte în continuare, iar în acest sector nu vedem prea multe proiecte pe cale de a fi implementate.
„Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare, deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB”.
Cristian Păun, director executiv al Societăţii Române de Economie
„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare”.
Adrian Mitroi, analist economic
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Ziarul ALBAMEA.ro
Afaceri
CONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru managementul riscurilor, reziliența teritorială și conservarea valorii economice și a activelor — depășind sfera performanței de mediu.
Ediția 2026 a Barometrului Construcțiilor Sustenabile, publicat de Observatorul pentru Construcții Sustenabile al Saint-Gobain, evidențiază totuși o discrepanță persistentă: deși actorii financiari recunosc importanța adaptării și a rezilienței mediului construit, integrarea acestora în deciziile de investiții, finanțare și asigurare rămâne limitată, din cauza beneficiilor insuficient demonstrate.
Băncile și asiguratorii: un nivel consistent, dar incomplet de conștientizare
Pentru prima dată de la lansarea sa în 2023, Barometrul Construcțiilor Sustenabile include un studiu calitativ internațional, axat pe adaptare și reziliență, realizat în rândul celor care activează în sectorul financiar – bănci comerciale, bănci de dezvoltare și asiguratori.
Această nouă componentă completează sondajul cantitativ internațional realizat anual (4.800 de actori implicați și 30.000 de cetățeni din 30 de țări).
Rezultatele arată că adaptarea la schimbările climatice și reziliența câștigă teren peste tot: atât în rândul actorilor financiari, cât și al celorlalți factori implicați (26% dintre mențiuni, în creștere cu 5 puncte față de 2025, după un avans deja semnificativ în anul precedent) și al cetățenilor intervievați.
Aceste dimensiuni se referă la capacitatea clădirilor și infrastructurii de a face față riscurilor climatice, de a absorbi șocurile și de a-și păstra valoarea în timp. Cu toate acestea, ele întâmpină încă dificultăți în a deveni criterii de structură în modelele economice și rămân greu de transpus operațional în deciziile privind creditarea sau alocarea capitalului.
Obstacolul principal: lipsa unei rentabilități demonstrate a investiției
Toți actorii consultați în cadrul Barometrului sugerează aceeași explicație: necesitatea de a demonstra clar rentabilitatea investițiilor în proiecte de adaptare și reziliență.
Spre deosebire de reducerea emisiilor de CO₂, care beneficiază de indicatori larg standardizați, reziliența se bazează pe beneficii pe termen lung, tratate probabilistic și adesea indirecte: reducerea pierderilor viitoare, continuitatea activității și conservarea valorii activelor.
Ca urmare, costurilor imediate și vizibile, uneori semnificative, le sunt contrapuse beneficii mai difuze, care sunt încă insuficient integrate în modelele financiare și de asigurare.
Transformarea rezilienței într-un atu economic
Pentru a accelera transformarea sectorului și tranziția către construcții sustenabile, este acum urgent ca reziliența să fie transformată într-un motor al performanței economice, al competitivității și al reducerii riscurilor.
Barometrul arată că 47% dintre actorii implicați consideră că domeniul construcțiilor sustenabile creează mai multă valoare decât construcțiile tradiționale — o evaluare care rămâne totuși prea fragilă, în special în Europa și regiunea Asia-Pacific.
În plus, trei pârghii cheie se conturează pentru a consolida sprijinul celor mai reticenți respondenți (6% dintre actorii implicați) în vederea continuării dinamicii în construcțiile sustenabile:
- concretizarea beneficiilor;
- garantarea performanței reale pentru utilizatori;
- demonstrarea competitivității economice a soluțiilor.
Instituțiile financiare joacă un rol esențial
În acest context, băncile și asiguratorii ocupă o poziție strategică: prin integrarea mai sistematică a aspectelor legate de adaptare și reziliență în procesele lor decizionale, pot juca un rol decisiv în trecerea de la o simplă ambiție comună la transformarea la scară largă a sectorului construcțiilor.
Acest lucru necesită progrese pe mai multe planuri:
- dezvoltarea unor repere și standarde mai operaționale;
- o mai bună transpunere financiară a riscurilor fizice;
- structurarea unor instrumente financiare adaptate;
- integrarea mai sistematică a rezilienței în evaluarea proiectelor și a portofoliilor.
Percepția domeniului construcțiilor sustenabile în România
Unul dintre rezultatele relevante pentru România evidențiază un nivel ridicat de familiaritate cu conceptul de construcții sustenabile printre actorii din sector. La nivel global, gradul de familiarizare cu acest concept s-a stabilizat în 2026: 67% dintre părțile interesate declară că înțeleg în mod clar ce presupune, iar 94% au auzit cel puțin o dată de construcțiile sustenabile. În acest context, România se remarcă printr-un nivel de informare semnificativ, 86% dintre respondenții din domeniu declarând că sunt familiarizați cu acest concept, comparativ cu media europeană de 69%.
Nivelul de familiarizare cu construcțiile sustenabile este ridicat în România și în rândul populației generale, unde 65% dintre respondenți declară că sunt familiarizați cu acest concept. Prin comparație, nivelul mediu global e de 39%, cel european e de 33%, în timp ce în alte piețe europene, precum Republica Cehă, acest procent scade la doar 14%, evidențiind un decalaj major de informare la nivel regional.
În ciuda unui nivel ridicat de familiarizare cu conceptul de construcții sustenabile, respondenții români care au o legătură cu domeniul au o înțelegere mai scăzută a elementelor concrete care definesc acest concept, comparativ cu media europeană. Doar 44% asociază construcțiile sustenabile cu reducerea amprentei de carbon a clădirilor, față de 69% la nivel european. Diferențe semnificative se observă și în cazul altor practici esențiale: utilizarea materialelor locale (31% vs. 56%), prioritizarea renovării clădirilor existente (31% vs. 59%), reutilizarea materialelor (39% vs. 69%) și reciclarea acestora (34% vs. 67%). Aceste decalaje indică o nevoie clară de aprofundare a înțelegerii operaționale a sustenabilității în sectorul construcțiilor din România.
Publicul din România manifestă un nivel ridicat de susținere pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile. Astfel, 72% dintre respondenți consideră că a construi mai sustenabil reprezintă o prioritate clară, comparativ cu 63% la nivel global. Acest rezultat indică un nivel puternic de așteptare din partea populației și poziționează România printre piețele în care presiunea publică poate accelera adoptarea practicilor sustenabile în sectorul construcțiilor.
În ansamblu, datele pentru România arată că piața locală beneficiază de un context favorabil: interesul public este puternic, iar gradul de familiarizare cu tema este ridicat. Următoarea etapă pentru accelerarea transformării sectorului este însă consolidarea înțelegerii concrete a ceea ce presupun, în practică, construcțiile sustenabile.
Cea de-a 4-a ediție completă a Barometrului Construcțiilor Sustenabile este disponibilă pe saint-gobain.com. De reținut că este necesară completarea unui formular scurt pentru a accesa versiunea integrală.
Afaceri
Românii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
Interesul pentru locuințe eficiente energetic crește vizibil, dar decizia finală rămâne blocată de percepția costului inițial.
Datele indică, însă, o schimbare de mentalitate. În timp ce studiile internaționale arată că doar o treime dintre proiectele de construcții sustenabile ajung să fie implementate, în România există deja comunități care trăiesc de peste un deceniu beneficiile reale ale locuirii verzi.
Piața rezidențială din România intră într-o etapă de maturizare în care criteriul dominant începe să se schimbe: de la „cât costă casa” la „cât costă să trăiești în ea.”
Tot mai mulți români încep să înțeleagă impactul direct al eficienței energetice asupra bugetului personal. Un studiu recent arată că 77% dintre proprietari au investit deja în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică, principalul motiv fiind reducerea costurilor lunare.
În paralel, 80% dintre români evaluează o locuință, în funcție de costurile de întreținere, nu doar de prețul de achiziție, iar eficiența energetică a devenit un criteriu esențial pentru două treimi dintre cumpărători. Această schimbare de perspectivă vine pe fondul unei realități dure: fondul locativ din România este în mare parte învechit, cu aproximativ 70% dintre clădiri construite înainte de 1990, la standarde energetice scăzute. Practic, majoritatea locuințelor existente sunt ineficiente și costisitoare pe termen lung.
În acest context, diferența dintre locuințele tradiționale și cele eficiente energetic devine din ce în ce mai vizibilă în cifre concrete. Datele din piață arată că o locuință eficientă poate reduce consumul de energie chiar și cu până la 90% față de una convențională, ceea ce înseamnă economii anuale de ordinul miilor de euro.
Cu toate acestea, bariera psihologică rămâne puternică. Peste 70% dintre români nu intenționează să investească în sisteme moderne de încălzire, principalul motiv fiind costul inițial ridicat. Cu alte cuvinte, piața înțelege beneficiile, dar ezită în fața investiției.
Aici apare ruptura reală dintre intenție și acțiune.
În acest peisaj, dezvoltatori, precum Ecovillas, vin cu un model care mută discuția din zona teoretică în cea practică. Activă pe piață din 2014, cu sute de locuințe construite și livrate deja, compania este prima din România care a construit comunități bazate pe eficiență energetică și mentenanță minimă, folosind tehnologii precum pompe de căldură geotermale, ventilație cu recuperare de căldură și materiale fără emisii toxice.
“În unele cazuri, diferența de costuri de operare poate depăși 2.000 de euro pe an, iar pe termen mediu investiția inițială, mai mare cu 10–20% , începe să se amortizeze rapid”, afirmă reprezentanții Ecovillas.
Conceptul promovat de Ecovillas – „effortless maintenance living” – mută accentul de pe ideea de „eco” ca sacrificiu sau cost suplimentar, către ideea de timp câștigat și predictibilitate. Rezultatul nu este doar unul de mediu, ci unul economic: costuri de întreținere reduse și o predictibilitate a cheltuielilor pe termen lung, într-un context în care prețurile la energie au devenit volatile.
Ecovillas anunță planuri de dezvoltare de peste 50.000 de metri pătrați de locuințe în următorii ani, într-un efort care nu vizează doar extinderea, ci și educarea pieței.
„După 10 ani, putem vorbi despre sustenabilitate în termeni concreți, nu teoretici. Pentru clienții noștri, acest concept s-a tradus în costuri predictibile, autonomie și o calitate a vieții care nu depinde de fluctuațiile pieței energetice”, declară reprezentanții Ecovillas.
Exemplele concrete arată că, într-o locuință eficientă, consumul este mai redus decât într-o casă standard, deci chiar și în condiții de creștere a prețurilor la energie, acest lucru reduce impactul scumpirilor asupra bugetului familiei.
De exemplu, la o casă eficientă după standarde nZEB, de 134 mp utili, consumul mediu anual calculat pentru o familie cu 4 membrii – în care e asigurată încălzirea, răcirea locuinței, sistem de ventilație cu recuperare și apa caldă menajeră – este în jur de 4.500 kWh/an, ceea ce înseamnă un cost mediu de 5600 lei/an. În cazul unei case încălzită cu centrală pe gaz, cu tâmplărie obișnuită și fără izolație eficientă, costul poate ajunge la circa 10.000 lei/an. La o casă mai veche, diferențele pot fi mai mari.
În esență, schimbarea este deja în curs: românii nu mai cumpără doar metri pătrați, ci încep să cumpere costuri viitoare mai mici. Iar în momentul în care educația economică va ajunge din urmă interesul, locuințele verzi nu vor mai fi o alternativă, ci noul standard.
Afaceri
The List Estates: Chiriile accelerează în 2026, în timp ce tranzacțiile de vânzare încetinesc pe fondul prudenței cumpărătorilor
Piața rezidențială din România traversează un început de an marcat de o schimbare vizibilă de comportament din partea clienților, în care segmentul închirierilor câștigă teren, iar deciziile de achiziție sunt tot mai amânate.
În cadrul activității sale din primul trimestru al anului 2026, The List Estates observă o creștere semnificativă a interesului pentru închirieri. Volumul închirierilor a crescut cu aproximativ 40% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, confirmând o tendință clară: într-o piață în care achizițiile sunt puse pe hold, chiriile devin opțiunea preferată.
„Vedem o piață activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce privește decizia de cumpărare. Clienții caută, fac vizionări, cer informații detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic și incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervați”, transmite Claudia Negru, owner The List Estates.
Agenția, specializată în proprietăți din zona de nord a Bucureștiului, remarcă faptul că cele mai căutate zone pentru închiriere rămân Pipera, Iancu Nicolae, Băneasa și Floreasca – locații preferate datorită proximității față de centrele de business și școlile internaționale.
În segmentul de vânzări se resimte o prudență în tranzacționare
The List Estates înregistrează o scădere de aproximativ 20% a volumului de tranzacții față de anul trecut, semnalând o tendință similară cu cea observată la nivel național.
Conform datelor oficiale ale ANCPI, în primele trei luni din 2026 au fost vândute puțin peste 30.000 de unități individuale, în scădere cu aproximativ 17% față de aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul rămâne, totuși, cea mai activă piață rezidențială din țară, cu aproape 3.900 de proprietăți vândute în martie.
După Capitală, cele mai dinamice piețe au fost Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara, în timp ce orașe precum Alexandria, Călărași sau Giurgiu au înregistrat cele mai reduse volume de tranzacții.
Un aspect relevant este faptul că scăderea volumului de tranzacții nu este însoțită de o ajustare a prețurilor. Din contră, acestea continuă să crească. Conform datelor Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pe metrul pătrat a ajuns la 2250 euro în București, unde apartamentele s-au scumpit cu 14,6% față de martie 2025.
„Există în piață o așteptare ca prețurile să scadă, însă realitatea este diferită. Costurile de dezvoltare rămân ridicate, iar proiectele noi vin cu standarde tehnice tot mai avansate. Acest context limitează posibilitatea unor scăderi semnificative de preț, în special în zonele bine poziționate.
Deși există estimări care indică o ușoară creștere a numărului de locuințe livrate în 2026, aceasta vine după un an 2025 cu un nivel redus de finalizări. În realitate, oferta rămâne limitată în raport cu cererea, în special în zonele bine poziționate, pe fondul întârzierilor în dezvoltare și al costurilor ridicate din construcții.”, spune Claudia Negru – owner The List Estates
The List Estates estimează că această perioadă de prudență este una temporară, iar deciziile de achiziție vor reveni treptat pe măsură ce contextul economic devine mai predictibil. Până atunci, piața chiriilor rămâne principalul motor de activitate în segmentul rezidențial.
The List Estates este o agenție imobiliară boutique specializată în segmentul premium și luxury, cu focus pe zona de nord a Bucureștiului. Compania oferă servicii integrate care depășesc intermedierea clasică, incluzând consultanță strategică pentru investiții, marketing imobiliar, property management și studii de piață. Printr-o abordare orientată către transparență, validare tehnică a proprietăților și selecția atentă a portofoliului, The List Estates se adresează unui public exigent, format din antreprenori, profesioniști și investitori care caută nu doar o locuință, ci o decizie bine fundamentată.
-
Uncategorizedacum 6 zileUn nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
-
acum 4 zileCITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Uncategorizedacum o săptămânăHONOR aduce experiența de gaming și tehnologie la East European Comic Con 2026
-
Uncategorizedacum o săptămânăSamsung anunță o colaborare globală pentru Galaxy S26 Ultra cu ocazia lansării filmului „The Devil Wears Prada 2” în cinematografe
-
Exclusivacum o săptămânăCând să vii la Clinica Hereditas Suceava dacă ai dureri de cap dese și ți-e teamă de diagnostic
-
Uncategorizedacum 6 zileContinental Hotels marchează 35 de ani de activitate pe piața din România
-
Uncategorizedacum 6 zileDispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel
-
Uncategorizedacum o săptămânăMini-vacanța de 1 Mai în aer liber: idei de plimbări, drumeții și gustări sănătoase pentru zile active

