Artisan Food Market ajunge la ediția a XIII-a și se desfășoară, între 16 și 18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României. Evenimentul reunește 102 producători români și opt internaționali, iar 98% din expoziție este formată din produse alimentare.

Târgul se deschide vineri, 16 octombrie, la ora 12:00, și include produse artizanale românești și europene, degustări, demonstrații, masterclass-uri și întâlniri B2B.

Vizitatorii vor putea descoperi condimente, produse de brutărie și patiserie, conserve, lactate, vinuri, preparate din pește, făinuri din cereale românești și specialități din Georgia, Bulgaria, Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.

Ciprian Dincă: „Vorbim deja despre o industrie a artizanilor”

Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, a declarat:

„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș.”

Șofran pentru cultivat acasă și produse din pește

Grădina cu Șofran participă cu șofran și cu bulbi care pot fi cultivați acasă.

La târg va fi prezentă și Crama Lipiot, înființată în 2026 și dezvoltată pe o suprafață de un hectar de vie.

Trio Arca aduce zacuscă pescărească realizată cu sturion, păstrăv și crap, iar printre produsele anunțate se află și marinata de sturion în ulei.

Participanții vor putea găsi și pălincă din zona Satu Mare, prezentată în sticle în care fructul este crescut direct în recipient, printr-o metodă tradițională.

Făinuri și paste din soiuri românești

Cooperativa agricolă Biruința Olteniei participă cu făinuri obținute din cereale românești și cu paste realizate din aceste materii prime.

Reprezentanții cooperativei au transmis:

„Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor.”

Oferta târgului include și dulcețuri reinterpretate, produse de brutărie și patiserie inspirate din rețete locale, precum și preparate realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf.

Muzeul Sarmalelor, anunțat pentru 16 octombrie

Organizatorii anunță pentru 16 octombrie deschiderea Muzeului Sarmalelor, prezentată în comunicat drept o premieră europeană.

Proiectul aduce în atenție sarmalele ca preparat asociat tradițiilor regionale, obiceiurilor de familie și diversității culturale.

Proiectul „Mâncarea Face Bine”, prezent la târg

Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic dedicat conștientizării violenței domestice.

O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către activități de conștientizare și promovarea unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate.

Program și acces

Artisan Food Market se desfășoară în atriumul Bibliotecii Naționale a României, de vineri, 16 octombrie, ora 12:00, până duminică, 18 octombrie, ora 20:00.

Biletul de intrare costă 20 de lei.

Sursa: presadeazi.ro

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care 68% din top și senior management, ROMANIAN ENERGY WEEK revine în 2026 cu cinci teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic: reconfigurarea mixului energetic, energia verde și inovația, stocarea și integrarea în rețea, finanțarea și politicile publice, sustenabilitatea și economia circulară.

În perioada 16-20 noiembrie 2026, Palatul Parlamentului din București găzduiește cea de-a doua ediție ROMANIAN ENERGY WEEK. Timp de cinci zile, reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor publice, autorități de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, investitori, finanțatori, dezvoltatori de proiecte, consultanți, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai mediului academic se reunesc pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic din România și din regiune.

De la noile capacități de producție și securitatea energetică la integrarea regenerabilelor, modernizarea rețelelor, stocare, finanțare și decarbonizare, agenda REW 2026 urmărește subiectele care influențează astăzi deciziile de investiții și funcționarea pieței de energie. Miza nu este doar identificarea provocărilor, ci și discutarea soluțiilor, a condițiilor necesare implementării lor și a priorităților pentru următorii ani.

După succesul primei ediții din noiembrie 2025, evenimentul își consolidează rolul de punct de întâlnire între decizia publică, capitalul investițional și capacitatea de implementare a industriei, trei componente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea sistemului energetic românesc.

De ce ROMANIAN ENERGY WEEK?

România traversează o perioadă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic. Extinderea capacităților de producție, modernizarea infrastructurii, integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea soluțiilor de stocare și mobilizarea capitalului necesar investițiilor sunt provocări interconectate ce impun o coordonare tot mai strânsă între autorități și mediul privat.

În același timp, ritmul implementării proiectelor depinde de predictibilitatea legislativă, eficiența proceselor de autorizare, accesul la finanțare și disponibilitatea expertizei tehnice.

În acest context, ROMANIAN ENERGY WEEK creează cadrul pentru ca aceste subiecte să fie discutate direct de cei implicați în reglementare, finanțare, dezvoltare și implementare.

Fiecare zi include două sesiuni tematice la masă rotundă, cu un număr limitat de locuri pentru participare activă, completate de o zonă dedicată audienței și de oportunități de networking. Discuțiile sunt moderate, iar pentru a susține participarea reprezentanților internaționali, evenimentul beneficiază de traducere simultană în română și engleză.

5 zile, 5 teme de interes dezbătute la masa rotundă

Agenda REW 2026 urmărește cele mai importante direcții ale momentului, cu paneluri construite în jurul întrebărilor la care sectorul are nevoie de răspunsuri.

Dezbaterile vor avea ca punct de plecare următoarele subiecte:

16 noiembrie | Ziua 1 – SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA
17 noiembrie | Ziua 2 – ENERGIE VERDE & INOVAȚII
18 noiembrie | Ziua 3 – STOCAREA ENERGIEI & INTEGRAREA ÎN REȚEA
19 noiembrie | Ziua 4 – FINANȚARE, CONSULTANȚĂ & POLITICI PUBLICE
20 noiembrie | Ziua 5 – SUSTENABILITATE, CSR & ECONOMIE CIRCULARĂ

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 reunește parteneri din întregul ecosistem energetic

Ediția 2026 se desfășoară cu implicarea partenerilor strategici instituționali, printre care Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 se bucură de susținerea unor organizații și asociații relevante pentru sectorul energetic, reunite în categoria Valued Partners, printre care se numără AEI, ACUE, AEHR, ICMET Craiova, AFEER, RPIA, RWEA, CRE, BRM, BERD, APCE, Future Romania, HENRO, PCoR, RoGBC, Centrul de Formare Profesională Eurodeal, AIIR, OAER, AIEE, EFdeN, FEL România, KNX România, energiaTa, Ambasada Sustenabilității în România, MORE Networking, ListaFirme și ARC.

Acoperirea media a evenimentului este facilitată de colaborarea cu publicații și platforme de specialitate, precum Academia de Construcții, AGENDA CONSTRUCȚIILOR, FEREASTRA, Antena 3 CNN, Club Antreprenor, Daibau, e-nergia, ENERGY Magazine, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Electricianul, Ringier (Libertatea, ELLE, Revista Avantaje, UNICA), IBC Focus, Construct-Intelligence, iBuild, Proidea, InvesTenergy, Revista Ingineria Instalațiilor, Jurnalul de Afaceri, Nine O’Clock, RENERGY, Sustenabilitate.Biz, pv magazine, Ziarul BURSA, connect, LUXURY, Real Estate Magazine și Succes Grup.

Blue se alătură în calitate de Mobility Partner, iar JW Marriott Bucharest Grand Hotel asigură serviciile de catering pentru participanți.

Diversitatea acestor organizații reflectă caracterul interdisciplinar al evenimentului și necesitatea unui dialog care să conecteze producția și distribuția energiei cu finanțarea, tehnologia, politicile publice, mediul construit și sustenabilitatea.

Rezervă-ți locul la masa discuțiilor!

Cu cea de-a doua ediție tot mai aproape, ROMANIAN ENERGY WEEK invită profesioniștii interesați să se alăture evenimentului din această toamnă. REW se adresează reprezentanților companiilor, instituțiilor, investitorilor, dezvoltatorilor de proiecte, specialiștilor și organizațiilor implicate în sectorul energetic și domeniile conexe.

Participarea se realizează pe bază de înregistrare și confirmare, în limita locurilor disponibile. Accesează https://energyexpo.ro/rew/ și completează formularul sau trimite o cerere de participare pe info@energyexpo.ro.

Prima zi cu primul angajat. Contractul e semnat, laptopul e pe birou, programul e stabilit. Și undeva, într-un colț al minții, apare întrebarea pe care mulți antreprenori o amână luni întregi: „Bine, dar cu protecția muncii cum rămâne?”

Răspunsul scurt: rămâne pe umerii tăi, ca angajator. Răspunsul lung e ceva mai liniștitor, pentru că SSM și PSI nu sunt nici pe departe atât de complicate pe cât par, dacă le iei în ordine și nu le lași pe ultima sută de metri, adică exact înainte de un control.

Ce înseamnă, concret, SSM și PSI pentru o firmă mică

SSM vine de la securitate și sănătate în muncă. Pe scurt, tot ce ține de prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale: cum sunt evaluate riscurile de pe fiecare post, ce instruiri primesc oamenii, ce echipament de protecție li se dă, ce se întâmplă dacă cineva se lovește la lucru.

PSI înseamnă prevenirea și stingerea incendiilor. De obicei apare împreună cu SU, situații de urgență, pentru că discuția nu se oprește la foc. Vorbim și despre cutremure, inundații, scurgeri de substanțe, orice eveniment care te obligă să scoți oamenii din clădire repede și fără panică.

Un detaliu care surprinde des: obligațiile nu depind de mărimea firmei. Un SRL cu un singur angajat, care lucrează într-un birou de 20 de metri pătrați din Fabric, are aceleași categorii de obligații ca o fabrică din zona industrială de pe Calea Torontalului. Diferă volumul documentației și nivelul de risc, nu principiul.

Primul pas: evaluarea riscurilor

Totul pornește de aici. Fără o evaluare a riscurilor făcută pe bune, restul documentelor sunt hârtii scrise din inerție.

Evaluarea înseamnă să iei fiecare loc de muncă și să te întrebi ce poate merge prost. Pentru o contabilă care stă opt ore la calculator, riscurile țin de postură, de ecran, de cablurile întinse pe jos. Pentru un mecanic dintr-un service din Giroc sau Dumbrăvița, lista e mult mai lungă: elevatoare, scule electrice, uleiuri, gaze de eșapament, piese grele.

Din evaluare rezultă planul de prevenire și protecție. Acolo scrie ce măsuri iei, cine răspunde de ele și până când. Nu e un document care se face o dată și se pune în sertar. Dacă muți firma, schimbi utilajele sau apar posturi noi, evaluarea trebuie refăcută.

Documentele de care ai nevoie, fără jargon

Lista poate părea lungă la prima vedere. Merită parcursă totuși, ca să știi ce ar trebui să găsească un inspector când îți bate la ușă.

Pe partea de SSM

• evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională, pe fiecare post;
• planul de prevenire și protecție;
• instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă, adaptate activității tale, nu copiate de la altă firmă;
• tematicile de instruire pe categorii de personal;
• fișele individuale de instruire, semnate de fiecare angajat;
• deciziile interne pe linie de SSM, cu persoanele desemnate;
• normativul de acordare a echipamentului individual de protecție, acolo unde e cazul;
• registrele de evidență a accidentelor și incidentelor.

Pe partea de PSI-SU

Aici documentația e ceva mai scurtă, dar la fel de importantă. Ai nevoie de planul de evacuare afișat la vedere, de instrucțiunile proprii de apărare împotriva incendiilor, de tematicile de instructaj și fișele de instruire, plus deciziile prin care stabilești cine se ocupă de ce. Mai există și fișa obiectivului, un document care descrie clădirea, activitatea și mijloacele de stingere pe care le ai.

Stingătoarele merită o mențiune separată. Nu ajunge să existe. Trebuie să fie verificate periodic, să aibă eticheta la zi și să fie accesibile, nu blocate de un raft cu bibliorafturi. Pare o observație banală, însă e una dintre cele mai frecvente probleme găsite la controale.

Instruirea oamenilor: partea pe care toată lumea o subestimează

Poți avea dosarul perfect. Dacă oamenii nu știu unde e ieșirea de urgență sau cum se folosește un stingător, dosarul nu ajută pe nimeni.

Instruirea are trei momente. La angajare, înainte ca omul să înceapă efectiv lucrul. La locul de muncă, unde i se arată concret riscurile postului său. Și periodic, la intervale stabilite în funcție de activitate. Pentru birouri, ritmul e mai rar. Pentru meserii cu risc ridicat, mai des.

Testarea face parte din proces. Angajatul răspunde la câteva întrebări, semnează fișa, iar tu ai dovada că instruirea chiar a avut loc. Nu e birocrație de dragul birocrației: în cazul unui accident, fișa de instruire e printre primele documente cerute.

Un sfat practic de la firme care au trecut prin asta: fă instruirea în ziua în care omul începe, nu „săptămâna viitoare, când avem timp”. Săptămâna viitoare se transformă ușor în trei luni.

Le faci singur sau apelezi la un specialist?

Teoretic, ca angajator, poți prelua anumite atribuții SSM chiar tu, dacă îndeplinești condițiile de pregătire cerute. Practic, cei mai mulți antreprenori din Timișoara aleg varianta externă. Motivele sunt simple.

Legislația se schimbă. Formularele se schimbă. Ce era corect acum doi ani poate să nu mai fie azi. Un specialist care lucrează zilnic cu zeci de firme vede aceste modificări din mers, pe când tu ai afla de ele, probabil, de la inspector.

Apoi e timpul. Câte ore ai pierde ca să întocmești instrucțiunile proprii, să faci evaluarea riscurilor și să ții evidența instruirilor? Pentru un patron care are deja pe cap vânzări, furnizori și clienți, răspunsul e de obicei „prea multe”.

Dacă vrei să vezi ce include, de regulă, un pachet complet, poți arunca o privire peste servicii SSM Timișoara, unde sunt detaliate pe rând evaluarea riscurilor, instrucțiunile proprii, instruirea la angajare și gestionarea dosarelor de cercetare în caz de accident. Pentru partea de incendii și evacuare, lucrurile sunt structurate similar la servicii PSI-SU Timișoara, de la planul de evacuare până la relația cu pompierii.

Cum alegi o firmă de SSM și PSI în Timișoara

Nu toate colaborările arată la fel. Unele firme îți livrează un teanc de documente generice și dispar până la anul. Altele vin la sediu, se uită la ce faci efectiv și ajustează totul după activitatea ta.

Câteva întrebări care te ajută să faci diferența:

• Vine cineva fizic la sediu sau la punctul de lucru, înainte să întocmească documentele?
• Instruirea se face cu angajații de față sau doar „se semnează fișele”?
• Ce se întâmplă dacă ai un control sau, mai rău, un accident? Primești sprijin la întocmirea dosarului?
• Prețul e calculat în funcție de numărul de angajați și de riscurile reale?

Un furnizor local are un avantaj greu de ignorat: cunoaște instituțiile din județ și poate ajunge la tine în aceeași zi, dacă situația o cere.

Relația cu ITM și ISU

În Timiș, controalele pe partea de SSM sunt făcute de ITM Timiș, iar cele pe partea de incendii și situații de urgență de ISU Timiș. Ambele instituții pot veni planificat sau inopinat.

Un control nu e un capăt de lume, dacă ai lucrurile în ordine. Inspectorul cere documentele, verifică semnăturile pe fișe, se uită la stingătoare și la căile de evacuare, pune câteva întrebări angajaților. Problemele încep atunci când lipsesc documente de bază sau când se vede limpede că instruirile au existat doar pe hârtie.

Sancțiunile pot ajunge la sume care dor serios, mai ales pentru o firmă mică. Iar în caz de accident de muncă, discuția trece repede de la amenzi la răspundere, cu tot ce înseamnă asta pentru tine ca administrator.

Un calendar simplu, ca să nu uiți nimic

Ce funcționează bine la multe firme e un calendar anual, cu câteva repere fixe:

1. la fiecare angajare nouă, instruirea introductivă și fișa individuală, în prima zi;
2. instruirile periodice, la intervalele stabilite pentru fiecare categorie de personal;
3. verificarea stingătoarelor și a hidranților, la termenele de pe etichetă;
4. revizuirea evaluării riscurilor, ori de câte ori se schimbă ceva important în activitate;
5. un exercițiu de evacuare, măcar o dată pe an, ca oamenii să știe pe unde ies.

Dacă lucrezi cu un specialist extern, el îți ține acest calendar. Dacă nu, pune-l în agenda telefonului, cu notificări. Sună simplu pentru că este simplu. Doar că trebuie făcut.

Pe scurt, de unde începi mâine dimineață

Verifică întâi ce ai deja. Mulți antreprenori descoperă că au câteva documente făcute la înființarea firmei și nimic actualizat de atunci. Apoi notează câți angajați ai, pe ce posturi și unde lucrează efectiv. Cu informațiile astea, orice specialist îți poate spune în cel mult o discuție ce lipsește și cât durează să pui totul la punct.

SSM și PSI nu țin doar de o obligație bifată pentru ITM sau ISU. Țin de oamenii care vin zilnic la tine la lucru și pleacă seara acasă întregi. Iar asta, sincer, contează mai mult decât orice dosar.