Prima dimineață într-o locuință doar a ta miroase a vopsea proaspătă și a cafea făcută prea tare. Masa din bucătărie e singura suprafață plană disponibilă, așa că laptopul ajunge acolo, între o cutie neîmpachetată și un teanc de farfurii. Lucrezi de acolo, cu telefonul sprijinit de o cană și cu sentimentul amestecat că ești liber și complet nepregătit. Mulți tineri care se mută singuri trec prin aceeași scenă, iar ce urmează în primele săptămâni decide dacă biroul de acasă devine un loc bun sau un simplu colț de supraviețuire. Nu ai nevoie de mult: o listă scurtă, câteva observații atente și un obicei care să te scoată din casă măcar o seară pe săptămână. Ce urmează sunt scene pe care le recunoști, cu soluții mici, la îndemâna oricui.

Masa din bucătărie și lista de cinci lucruri

La început, masa din bucătărie pare suficientă. Peste o lună, începe să doară spatele, iar mirosul de prăjeală de la prânz se mută în cărțile de pe raft. Un birou propriu-zis nu e un moft, dar nici nu trebuie să fie un proiect de amenajare. Ajunge un colț stabil, la care te întorci în fiecare zi.

Lista de care ai nevoie e scurtă, iar fiecare punct răspunde unei probleme reale:

• O masă la înălțimea coatelor, nu una prea joasă, de bucătărie sau de living, care te face să te cocoșezi.
• Un scaun cu spătar, chiar și unul simplu, pe care poți sta o oră fără să te foiești.
• O lampă cu lumină caldă, care să nu bată direct în ecran, ca să nu obosească ochii seara.
• Un prelungitor cu întrerupător, așezat la vedere, astfel încât să poți opri tot dintr-o mișcare.
• Un coș sau o cutie unde dispar hârtiile și cablurile, ca masa să rămână liberă la sfârșitul zilei.

Restul poate aștepta. Multe lucruri vor părea urgente în primele zile, dar se dovedesc inutile după ce locuiești o lună în spațiu. Observă, nu cumpăra din panică.

Un detaliu pe care îl observi dacă ai răbdare: pe măsură ce lucrezi, obiectele de pe masă se rânduiesc singure după frecvența cu care le folosești. Ce atingi zilnic ajunge la îndemână, iar restul migrează spre margine. Lasă această ordine naturală să-ți arate cum să-ți așezi biroul, în loc să copiezi poze din reviste.

Lumina, zgomotul și vecinul de la etajul de deasupra

Cine se mută singur învață repede că o locuință are propriul ritm. Dimineața, soarele intră pe fereastra dinspre est și lovește ecranul exact la zece. După-amiaza, de la etajul de sus se aud pași, iar uneori o mașină de spălat care centrifughează ca un avion de hârtie.

Aceste observații nu se găsesc în anunțul de închiriere. Le afli stând, cu ochii deschiși, câteva zile la rând. Notează-le: la ce oră e mai multă lumină, când e zgomot, unde e cea mai bună priză. Biroul se așază apoi acolo unde lumina vine din lateral, nu din față și nu din spate.

Dacă zgomotul te deranjează, nu te lupta cu el. O pereche de căști bune, o oră de lucru mutată în altă parte a zilei sau un covor subțire sub scaun fac mai mult decât o discuție încordată pe palier. Iar dacă vecinul chiar exagerează, mergi la el cu un zâmbet și un exemplu concret, nu cu reproșuri generale.

Merită să ții cont și de aer. O cameră mică, în care lucrezi opt ore cu geamurile închise, se încălzește și devine somnoroasă. Aerisește scurt, de două sau trei ori pe zi, chiar și iarna, două minute cu fereastra larg deschisă. Concentrarea revine mai repede decât ar aduce-o o a treia cafea.

În primele luni, rămâi atent la ce îți spune corpul: dacă te doare ceva, dacă te enervezi des, dacă adormi greu. Locul în care lucrezi te influențează mai mult decât crezi.

Granița dintre muncă și seară, desenată de tine

La birou, ziua de lucru se termină când ieși pe ușă. Acasă, trebuie să o termini tu. Fără un ritual, laptopul rămâne deschis până la zece seara, iar ora de odihnă se subțiază fără să-ți dai seama.

Un gest simplu: închide capacul laptopului, pune-l într-un sertar sau într-o geantă și scoate lampa din priză. Apoi fă ceva diferit, chiar mic. Spală vasele, ieși la un colț de stradă, pune o muzică pe care nu o asculți în timpul programului. Creierul învață repede semnalele și începe să deosebească zilele de seri.

Pentru cine vrea să citească pe teme variate despre obiceiuri, ritm și organizare, articole utile din blog pot fi un punct de plecare între două sarcini, fără să te pună la muncă din nou.

Ține și o listă a lucrurilor pe care nu le faci după ora șase. Poate e e-mailul, poate e curățenia, poate e socoteala banilor. Fiecare om are lista lui, iar regula funcționează doar dacă ți-o notezi și o respecți măcar o săptămână la rând.

Seara capătă alt sens dacă are un început clar. Unii își pregătesc cina cu muzică, alții fac un duș lung, alții ies la o plimbare pe străzile din jurul blocului, observând ferestrele luminate. Nu contează ce alegi, ci faptul că gestul se repetă și semnalează ceva creierului.

Seara de tenis ca ieșire din casă

Sportul pe care îl alegi nu contează atât de mult cât faptul că te scoate din apartament. Pentru unii e alergarea, pentru alții sala sau fotbalul de duminică. Pentru cine caută ceva care îl pune în legătură cu alți oameni, tenisul de câmp pe un teren din apropiere are un avantaj: ai nevoie de un partener, deci nu te poți răzgândi ușor.

Nu e nevoie să știi din start regulile. Un teren, o rachetă împrumutată și un prieten răbdător ajung. Întreabă la terenul din apropiere dacă se închiriază pe oră și la ce intervale e mai liber; seara, după programul de lucru, locurile se ocupă repede. Dacă te interesează să înțelegi cum se numără punctele, cum se face serviciul și ce înseamnă eticheta jocului, un material de pe libertaspublishing.ro despre regulile tenisului explică toate astea simplu, pentru începători.

Observă, la primul meci, cum se schimbă starea după o oră de joc. Mintea obosită de ecran se golește, corpul se așază, iar întoarcerea acasă are alt gust. Nu trebuie să joci bine, doar să joci. Prima lună e despre plăcerea de a lovi mingea, nu despre scor.

La teren vei vedea diverse scene: un tată care își învață fiul să țină racheta, două prietene care glumesc la fiecare minge ratată, un pensionar care joacă singur contra zidului cu o răbdare de invidiat. Toți au început cândva fără să știe nimic. Dacă te simți stingher, amintește-ți că aproape nimeni nu se uită la tine, fiecare e ocupat cu propriul joc.

Dacă ai probleme de sănătate sau nu ai mai făcut efort de mult timp, vorbește cu medicul înainte să începi, mai ales dacă ai dureri. Apoi alege-ți ritmul fără grabă.

Un sfat simplu: nu te înscrie la zece sesiuni deodată. Mergi o dată, vezi cum te simți a doua zi, și abia apoi hotărăște dacă rămâi. Un obicei care începe cu entuziasm exagerat se termină de obicei la fel de repede, pe când unul care începe modest are șanse să rămână.

Banii mici ai primelor luni

Cine se mută singur învață repede ce înseamnă cheltuielile mărunte: detergentul, becurile, un tub de silicon, sacii de gunoi. Toate se adună în ceva ce nu apare în bugetul făcut în gând. Soluția este o listă simplă, scrisă pe telefon, cu ce cumperi lunar și cu ce ai nevoie o singură dată.

Nu cumpăra totul din prima. Un apartament se completează în timp, iar obiectele care par necesare în prima săptămână se dovedesc de multe ori inutile. Lasă o sumă mică deoparte pentru surprize: un robinet care picură sau un scaun care cedează nu așteaptă luna viitoare.

Dacă te ajută, împarte cheltuielile în trei plicuri imaginare: locuință, mâncare, plăceri. Când un plic se golește, nu iei din altul fără să te gândești. Metoda nu e spectaculoasă, dar îți dă control și te scutește de nopți nedormite.

Păstrează chitanțele mici pentru o lună, apoi aruncă-le. Nu le rezolva cu aplicații, ajunge un plic în care le adaugi pe parcurs. La sfârșitul lunii le aduni pe masă și vezi cât ai cheltuit, fără să te simți urmărit de cifre.

Ce rămâne de făcut săptămâna asta

Scrie lista celor cinci lucruri de care ai nevoie la birou și bifează ce ai deja. Alege o seară fixă pentru ceva care te scoate din casă și pune-o în calendar ca pe o întâlnire cu cineva important, pentru că așa și este.

Nu încerca să le rezolvi pe toate într-un weekend, deoarece o locuință în care tocmai te-ai mutat se învață încet, ca un oraș nou. Restul se așază în timp. Peste câteva luni, masa din bucătărie va fi din nou doar masa din bucătărie, iar tu vei ști exact unde îți place să lucrezi, când îți place să te oprești și cu cine îți place să joci tenis.

Peste 24 de ore de competiție, sute de kilometri parcurși, dueluri până la ultimele ture și o nouă demonstrație că ciclismul de anduranță își câștigă un loc tot mai important în România

În weekendul 15–16 august 2026, circuitul MotorPark România a devenit din nou locul de întâlnire al sportivilor pentru care ciclismul înseamnă mai mult decât viteză: înseamnă rezistență, strategie, disciplină, gestionarea oboselii și capacitatea de a continua atunci când corpul începe să ceară oprirea.

24h Endurance Bike Race Powered by MODPACK GROUP a ajuns în 2026 la cea de-a III-a ediție, confirmând dezvoltarea unui format încă rar întâlnit în România: o competiție de ciclism de ultraanduranță desfășurată pe un circuit auto-moto închis traficului.

Ediția din 2026, reprogramată pentru 15–16 august, a adus la start sportivi înscriși în probe individuale de 24 de ore și 12 ore, dar și echipe de ștafetă, categorii feminine, masculine și mixte. Formatul oficial al evenimentului include, de asemenea, categorii Corporate, Tandem, Singlespeed și Para-Ciclism.

Dincolo de clasamente, evenimentul a reprezentat încă o demonstrație despre cât de complexă este ultraanduranța. Pe parcursul unei astfel de curse, viteza pură nu este suficientă. Alimentația, hidratarea, temperatura, somnul, echipamentul, poziția pe bicicletă, dozarea efortului, pauzele și mai ales capacitatea mentală de a continua pot schimba complet rezultatul final.

MotorPark România – peste patru kilometri pentru fiecare tură

Alegerea MotorPark România oferă competiției un caracter aparte.

Circuitul are o lungime oficială de 4.129 metri, o lățime cuprinsă între 11 și 16 metri, 14 viraje și o linie dreaptă de aproximativ 950 de metri.

Spre deosebire de o cursă desfășurată pe drumurile publice, sportivii pot pedala fără trafic auto, fără intersecții și fără sensuri giratorii, inclusiv pe timpul nopții, când circuitul este parțial iluminat.

Acest lucru creează condițiile ideale pentru un concurs de anduranță, dar nu îl face deloc ușor.

Repetarea aceluiași circuit timp de 12 sau 24 de ore transformă competiția într-un test nu doar fizic, ci și psihologic. Sportivii trebuie să gestioneze sute de viraje, schimbările de temperatură dintre zi și noapte, alimentația în mers, hidratarea, disconfortul acumulat și monotonia inevitabilă a unui efort extrem de lung.

George Tudor câștigă proba Individual 24h masculin

Una dintre cele mai importante confruntări ale ediției a III-a s-a desfășurat în categoria Individual 24h masculin.

După aproape o zi întreagă de pedalat, George Tudor s-a impus în clasamentul general cu 155 de ture, ceea ce corespunde unei distanțe de aproximativ 640 de kilometri, calculată raportat la lungimea oficială a circuitului.

Pe locul secund a terminat Constantin Raznovan, cu 152 de ture, aproximativ 627,6 km, iar podiumul a fost completat de Armand Pasztorkai, cu 149 de ture, echivalentul a aproximativ 615,2 km.

Diferența de numai trei ture dintre primele două poziții arată cât de mult poate conta fiecare oprire într-o cursă de 24 de ore.

Clasamentul Individual 24h masculin

1. George Tudor – 155 ture – aprox. 640 km
2. Constantin Raznovan – 152 ture – aprox. 627,6 km
3. Armand Pasztorkai – 149 ture – aprox. 615,2 km
4. Mihail-Bogdan Linte – 137 ture – aprox. 565,7 km
5. Laurent Dalou – 127 ture – aprox. 524,4 km
6. Mihai Nicolae Constantinescu – 120 ture – aprox. 495,5 km
7. Octavian Turturica – 93 ture – aprox. 384 km
8. Octavian Burcu – 90 ture – aprox. 371,6 km
9. Sylvian Guillot – 90 ture – aprox. 371,6 km
10. Strahil Chernev – 86 ture – aprox. 355,1 km
11. Florin Lixandroiu – 86 ture – aprox. 355,1 km
12. Konstantin Yakimov – 84 ture – aprox. 346,8 km
13. Cristian Vizitiu – 60 ture – aprox. 247,7 km
14. Mihai Anghel – 50 ture – aprox. 206,4 km
15. Radu Blidaru – 37 ture – aprox. 152,8 km
16. Bogdan Alecu – 35 ture – aprox. 144,5 km

O performanță aparte a venit și din partea lui Strahil Chernev, care a realizat cel mai rapid tur dintre concurenții acestei categorii: 6:19.334, cu o viteză aferentă de aproximativ 39,186 km/h.

Elena Diaconu, câștigătoarea probei Individual feminin 24h

Competiția feminină de 24 de ore a fost câștigată de Elena Diaconu, care a încheiat cursa cu 126 de ture, adică aproximativ 520,3 kilometri.

Pe poziția secundă s-a clasat Georgiana Pop, cu 119 ture și aproximativ 491,4 km, în timp ce Sonia-Teodora Cibu a ocupat locul al treilea, cu 101 ture, aproximativ 417 km.

Individual feminin 24h

1. Elena Diaconu – 126 ture – aprox. 520,3 km
2. Georgiana Pop – 119 ture – aprox. 491,4 km
3. Sonia-Teodora Cibu – 101 ture – aprox. 417 km
4. Claudia Stanescu – 80 ture – aprox. 330,3 km

Sonia-Teodora Cibu a înregistrat și un tur extrem de rapid, de 6:21.181, corespunzător unei viteze de aproape 39 km/h.

Racing Team Catena câștigă Relay 24h

Formatul de ștafetă schimbă complet strategia unei curse de ultraanduranță.

Sportivii pot alterna perioadele de efort, ceea ce permite menținerea unei intensități semnificativ mai mari decât în cazul concurenților individuali. În același timp însă, schimburile dintre coechipieri, organizarea pauzelor și sincronizarea devin esențiale.

În clasamentul Relay 24h, victoria i-a revenit echipei Racing Team Catena, care a acumulat 188 de ture, echivalentul a aproximativ 776,3 kilometri.

Riders Mahmur a terminat pe poziția a doua cu 186 de ture, aproximativ 768 km.

Diferența finală a fost de numai două ture după aproape o zi întreagă de competiție.

Relay 24h

1. Racing Team Catena – 188 ture – aprox. 776,3 km
2. Riders Mahmur – 186 ture – aprox. 768 km

Racing Team Catena a înregistrat un best lap de 6:21.123, cu o viteză de aproximativ 39 km/h.

Cristian Dulaciu domină cursa Individual 12h

Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale întregului weekend a venit în proba Individual 12h masculin.

Cristian Dulaciu a câștigat cu nu mai puțin de 94 de ture.

Raportate la lungimea oficială de 4,129 km a circuitului, acestea înseamnă aproximativ 388 de kilometri parcurși într-o singură cursă de 12 ore.

Pe poziția secundă s-a clasat Dragan Oliver, cu 90 de ture, aproximativ 371,6 km, iar locul al treilea a fost ocupat de Mihail Caramfil, cu 80 de ture, aproximativ 330,3 km.

Foarte aproape de podium a terminat Panait Mihai Vlad, clasat al patrulea la general, cu 76 de ture, adică aproximativ 313,8 kilometri.

Clasamentul a fost extrem de strâns în această zonă: Paul-Alexandru Butnariu a terminat imediat în spatele său, cu 75 de ture și aproximativ 309,7 km.

Clasamentul Individual 12h masculin

1. Cristian Dulaciu – 94 ture – aprox. 388,1 km
2. Dragan Oliver – 90 ture – aprox. 371,6 km
3. Mihail Caramfil – 80 ture – aprox. 330,3 km
4. Panait Mihai Vlad – 76 ture – aprox. 313,8 km
5. Paul-Alexandru Butnariu – 75 ture – aprox. 309,7 km
6. Marian Razvan Ghita – 66 ture – aprox. 272,5 km
7. Gabriel Iliescu – 62 ture – aprox. 256 km
8. Augustin Pirvan – 54 ture – aprox. 223 km
9. Alexandru Muresan – 50 ture – aprox. 206,4 km
10. Adrian Ionescu – 33 ture – aprox. 136,3 km
11. Aloys Guillot – 29 ture – aprox. 119,7 km
12. Vlad Butnariu – 22 ture – aprox. 90,8 km
13. Luca Istrate – 19 ture – aprox. 78,5 km

Mihail Caramfil a fost autorul celui mai rapid tur din această categorie: 6:19.463, la o viteză de aproximativ 39,172 km/h.

Interesant este că performanța de 94 de ture realizată de Cristian Dulaciu depășește reperul istoric prezentat pe site-ul oficial al competiției pentru Individual 12h masculin: 86 de ture / 344 km, realizate de Cosmin Moldovan la ediția din 2024.

Cristina Nitu – câștigătoarea Individual feminin 12h

În competiția feminină de 12 ore, Cristina Nitu a înregistrat 63 de ture, echivalentul a aproximativ 260,1 kilometri.

Cel mai rapid tur al său a fost de 7:10.233, cu o viteză de aproximativ 34,55 km/h.

Performanța este cu atât mai relevantă cu cât o cursă individuală de 12 ore presupune nu doar capacitatea de a produce putere pe bicicletă, ci mai ales constanță, alimentare corectă și un management atent al intensității.

Tri Brothers – 103 ture în Relay x2 24h

În categoria Relay x2 24h, echipa Tri Brothers a încheiat competiția cu 103 ture, reprezentând aproximativ 425,3 kilometri.

Cel mai bun tur al echipei a fost de 6:37.770, cu o viteză de aproximativ 37,369 km/h.

Relay x8 mixt – opt sportivi și peste 700 de kilometri cumulați

Categoria Relay x8 mixt 24h a adus pe circuit o formulă diferită de ultraanduranță, în care distribuirea efortului și strategia de schimb au devenit decisive.

În clasamentul categoriei apar cei opt sportivi:

• Alexandru Grozea – 34 ture – aprox. 140,4 km
• Vladimir Nitoiu – 25 ture – aprox. 103,2 km
• Godeanu Georgian – 21 ture – aprox. 86,7 km
• Tiberiu-Alexandru Soare – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Mihnea Ionescu – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Alexandru-George Soare – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Anca Coman – 18 ture – aprox. 74,3 km
• Gina Soare – 15 ture – aprox. 61,9 km

În total, cei opt sportivi au acumulat 173 de ture, ceea ce înseamnă aproximativ 714 kilometri de ciclism.

Ultraanduranța nu înseamnă doar cine poate merge cel mai repede

Rezultatele ediției 2026 arată foarte bine particularitatea unei competiții de 12 sau 24 de ore.

Un tur de șase minute poate arăta viteza unui ciclist. O cursă de 24 de ore arată însă cu totul altceva.

Arată cât de bine poate sportivul să își controleze efortul.

Cât de bine se poate alimenta atunci când organismul nu mai dorește să primească hrană.

Cât poate evita pierderile de timp la boxe.

Cum reacționează la schimbarea temperaturii.

Cum gestionează durerile musculare și disconfortul din șa.

Cum își păstrează concentrarea noaptea.

Și, poate cel mai important, ce se întâmplă atunci când entuziasmul primelor ore dispare și rămâne doar decizia de a continua.

La asemenea distanțe, diferența dintre doi sportivi nu mai este dată exclusiv de capacitatea cardiovasculară. Strategia de cursă devine parte din performanță.

O oprire de cinci minute poate însemna pierderea unei ture.

Mai multe opriri inutile pot transforma un posibil podium într-un loc patru sau cinci.

În același timp, o intensitate prea mare în primele ore poate fi plătită scump în a doua jumătate a cursei.

Acesta este motivul pentru care competițiile de ultraanduranță atrag sportivi cu profiluri foarte diferite: cicliști de șosea, practicanți de MTB, triatloniști și sportivi pentru care obiectivul principal nu este neapărat victoria, ci explorarea propriilor limite.

O competiție românească aflată în plină dezvoltare

24h Endurance Bike Race este încă un eveniment tânăr.

Prima ediție a avut loc în 10 august 2024, iar proiectul s-a dezvoltat rapid într-un punct de întâlnire pentru comunitatea pasionaților de anduranță și ultraanduranță.

Organizatorul evenimentului este Asociația BIKEPACKING ADVENTURES, înființată în anul 2021 după experiența acumulată prin proiectul NBT și având ca obiectiv promovarea unor concepte de ciclism de anduranță și ultraanduranță încă puțin dezvoltate în România.

Prin caracterul său, evenimentul reușește să ocupe o nișă diferită față de cursele tradiționale.

Nu este un criteriu de o oră.

Nu este un contratimp.

Nu este o cursă clasică de șosea.

Este o competiție în care sportivul își măsoară performanța în sute de kilometri și zeci de ore, iar adversarul principal devine, de multe ori, propria capacitate de a continua.

Sponsorii ediției a III-a 24h Endurance Bike Race

Organizarea unui concurs care se desfășoară neîntrerupt pe durata unei zile și a unei nopți presupune o infrastructură considerabilă: circuit, cronometraj, zone pentru concurenți, logistică, alimentare, hidratare, iluminare, siguranță, voluntari și numeroase servicii conexe.

Ediția a III-a a 24h Endurance Bike Race a beneficiat de sprijinul unor companii care s-au alăturat proiectului și comunității de ciclism de anduranță.

Sponsori

• MODPACK GROUP – partenerul principal al evenimentului și compania alături de care competiția este promovată sub titulatura 24h Endurance Bike Race Powered by MODPACK GROUP.
• Motor Park România – circuitul care găzduiește competiția și oferă cadrul special în care sportivii pot concura timp de 12 sau 24 de ore într-un mediu controlat.
• Luxia
• mateco

Sprijinul sponsorilor este completat de o rețea importantă de parteneri implicați în organizarea și dezvoltarea evenimentului.

Partenerii ediției

• Bellotto
• Layher
• SiS – Science in Sport
• High Energy
• Stefa Invest – Cleaning Services
• Milwaukee
• AHA Print
• Prestige Charge
• GRZ Bike Republic
• Magdalena Therapy
• WebLife

Implicarea sponsorilor și partenerilor într-un asemenea eveniment este importantă nu doar pentru desfășurarea unei ediții, ci pentru continuitatea unui concept sportiv care poate contribui la dezvoltarea ciclismului de anduranță din România.

De la 36 de concurenți la prima ediție la construirea unei comunități de ultraanduranță

Prima ediție din 2024 a avut la start 36 de concurenți, iar câștigătorii probelor principale au stabilit primele repere ale competiției. Organizatorii au continuat proiectul în 2025, iar ediția din 2026 confirmă faptul că formatul își construiește propria identitate în calendarul sportiv românesc.

Site-ul competiției păstrează performanțele de referință ale primelor două ediții.

Printre acestea se numără rezultatul lui Cosmin Moldovan – 160 de ture și 656 km la Individual 24h în 2025, performanța Cameliei Stafie de 138 de ture și 566 km la feminin 24h, precum și recordurile stabilite în probele de ștafetă.

Ediția 2026 adaugă alte nume și alte cifre acestei istorii.

George Tudor – 155 de ture.

Elena Diaconu – 126 de ture.

Cristian Dulaciu – 94 de ture în 12 ore.

Cristina Nitu – 63 de ture în 12 ore.

Racing Team Catena – 188 de ture.

Dar cifrele spun doar o parte din poveste.

În spatele fiecărei ture există ore de antrenament, pregătire, alimentație calculată, echipament pregătit până la ultimul detaliu și, inevitabil, momente în care sportivul trebuie să decidă dacă se oprește sau mai face încă o tură.

Ediția a III-a confirmă potențialul 24h Endurance Bike Race

În numai trei ediții, 24h Endurance Bike Race a reușit să creeze în România un spațiu dedicat unui tip de ciclism care pune accentul pe rezistență, autonomie și depășirea limitelor personale.

MotorPark România oferă cadrul spectaculos.

Sportivii oferă povestea.

Organizatorii, voluntarii, sponsorii și partenerii fac posibilă desfășurarea unui eveniment care continuă de la lumină la întuneric și din nou până la lumină.

Pentru unii participanți, succesul a însemnat victoria.

Pentru alții, podiumul.

Pentru alții, atingerea pragului de 300, 500 sau 600 de kilometri.

Iar pentru mulți, simplul fapt că au continuat să pedaleze după 10, 12, 18 sau 20 de ore reprezintă performanța care va rămâne mult timp după închiderea clasamentelor.

Ediția a III-a a 24h Endurance Bike Race, desfășurată în 15–16 august 2026 la MotorPark România, a demonstrat încă o dată că ultraanduranța nu este doar despre distanță. Este despre disciplină, strategie, rezistență și despre acea ultimă tură pe care sportivul decide să o mai facă atunci când toate celelalte motive îi spun să se oprească.

Iar după trei ediții, un lucru devine tot mai clar: 24h Endurance Bike Race își construiește propriul loc în ciclismul românesc.

În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.

La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.

🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.

Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.

Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.

ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.

🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.

Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.

Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️