Potrivit Eurostat, baza de date a Comisiei Europene, în România anului 2018, în imobiliare activau 49.272 persoane angajate sau colaboratoare în peste 17.732 de agenții. Conform altor date din 2017, majoritatea agențiilor –  80,6% – erau agenții mici, 12,8% agenții medii și 6,6% agenții mari.

”Creșterea numărului de agenții în decursul a 10 ani a fost de aproximativ 77%,  semn că piața imobiliară din ultimul deceniu a permis o dezvoltare explozivă de servicii de intermediere datorită creșterii continue a cererii pentru toate tipurile de proprietăți, a explicat Cătălin Priscorniță, CEO al agenției de intermediere Blitz, companie imobiliară cu extindere națională . Chiar și în ultimul an, în ciuda contracției economice, piața imobiliară nu a avut prea mult de suferit, interesul clienților cunoscând o reorientare către case și terenuri ”, explică pentru Capital Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Situația în Europa

Această proporție e și media europeană (EU27): agenții mici – 80,3%, medii – 11%, și mari – 8,6%.

La extreme se situează Italia cu 97% agenții mici și 1,4% și respectiv 1,6% agenții medii și mari., iar la polul opus se situează Franța cu doar 59% agenții mici, piața fiind acaparată de agențiile mari cu o cotă de piață de 24,8%.

În Franța activează  agenții mari cum e  @DFrance care ocupă primul loc cu peste 3.500 de agenți și rețeaua imobiliară Capifrance cu peste 1.700 agenți (Eurostat anul 2017).

În România, în 17.028 de agenții, adică în marea majoritate, activau în 2018 până la 9 agenți, în 425 de agenții colaborau de la 10 la 19 agenți, 218 agenții aveau de la 20 până la 49 de agenți și alți angajați, iar în 56 de companii imobiliare activau de la 50 pînă la 250 de agenți și alți angajați.

România,  în topul țărilor cu cea mai supraaglomerată rată de locuire

Pe de altă parte, România are cel mai mare număr de gospodării supraaglomerate din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat din 2019.

Aproape jumătate din populația României (45,8% ) trăiește în locuințe supraaglomerate, adică în locuințe în care numărul camerelor este insuficient față de numărul membrilor gospodăriei.

În alte țări europene acest grad de supraaglomerare arată ceva mai bine: Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și Țările de Jos (4,8%).

”Acest raport de supraaglomerare indică faptul că România are nevoie de mult mai multe locuințe, cu un număr adecvat de camere și un

spațiu corect dimensionat la numărul de membri ai familiei și că piața imobiliară se va dezvolta din ce în ce mai mult în anii următori în această direcție. De la începutul pandemiei, românii au petrecut mai mult timp în propriile case, astfel încât au conștientizat mult mai bine nevoia de spațiu adecvat atât pentru activitățile de familie, dar și pentru cele de birou, dacă este necesar” , a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Numărul agențiilor la mia de locuințe, în continuă creștere

Un alt studiu ZERP (Centrul de Drept şi Politici Europene al Universităţii din Bremen) face referire la faptul că în niciunul dintre statele europene analizate nu există obligativitatea de a apela la serviciile unei agenţii imobiliare, cu toate acestea însă ponderea tranzacţiilor intermediate de acestea se ridică la 70% din totalul pieţei.

Germania are o piață de locuințe dezvoltată cu peste 40,7 de milioane de locuințe la 83 de milioane de locuitori, dintre care 17.5 mii de locuințe au un singur ocupant. În Germania operează peste 167 mii de agenții imobiliare, de unde rezultă un număr mediu de 4,1 agenții imobiliare la mia de locuințe.

În Franța există 36,6 milioane de locuințe și peste 213 mii de agenții, ceea ce înseamnă un raport de 5,8 agenții la mia de locuințe.

În Spania unde numărul de agenții este de asemenea de ordinul sutelor de mii – peste 172 de mii, la un număr de 25,8 milioane de locuințe, raportul este de 6,6 agenții la mia de locuințe.

În ceea ce privește România, cele mai recente date raportate arată că sunt 9,09 milioane de locuințe.  Iar numărul de agenții la mia de locuințe în România este de 1,7 agenții.

”Deși la nivel european, în economiile dezvoltate, majoritatea covârșitoare a tranzacțiilor sunt intermediate de către agențiile specializate, în România încă avem de lucru la acest capitol. Statisticile spun că doar o treime din tranzacții se fac cu ajutorul unui agent, ceea ce ne arată că agențiile trebuie să-și diversifice serviciile și să sprijine educația agenților imobiliari pentru a deservi mult mai bine nevoile clienților din piață”, a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Clujul, pe locul al șaptelea în topul imobiliar al orașelor europene

După ce anul 2020 a început promițător, cu o creștere a cererii pe piața imobiliară de  11% față de primele două luni ale anului precedent, odată cu declararea pandemiei pe piață s-a instalat incertitudinea.

” Restricțiile de circulație impuse de autorități au determinat rapid o scădere abruptă a cererii de tranzacționare cu până la 70%, însă primul trimestru  2021 a arătat o creștere anuală de aproximativ 14% față de aceeași lună din 2020 la prețul apartamentelor, cu o diminuare a prețurilor pentru chirii” , a explicat Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Clujul continuă să se mențină în topul orașelor românești ca atractivitate pentru relocare datorită condițiilor de trai și oportunităților economice, chiar dacă prețul unei locuințe este la nivelul orașelor importante europene.

Astfel, conform datelor actualizate anul acesta, topul celor 10 orașe europene cu populație în parametri similari, în funcție de prețul mediu pe metru pătrat la apartamentele de vânzare, este:

1. Utrecht, Olanda – 4,457 euro/mp. (544.000 locuitori) este un oraș cheie pe segmentul de dezvoltare în industria sănătății, administrație publică și educație.
2. Strasbourg, Franța – 3,977 euro/mp.  (478.000 locuitori) joacă un rol important în industria Franței pe segmentul de inginerie electrică, mecanică și automobile.
3. Tallin, Estonia – 2,333 euro/mp  (437.000 locuitori) , intitulat ”Sillicon Valley al Europei” în 2020, conduce  pe segmentul de cercetare-dezvoltare-inovare.
4. Genova, Italia – 2,323 euro/mp (680.000 locuitori), un oraș-port cu ieșire la Marea Mediterană, atrage atât prin potențialul mare al industriei maritime, dar și prin cultura vastă, fiind unul dintre orașele universitare cheie italiene.
5. Poznan, Polonia – 2,301 euro/mp (545.680 locuitori) este un important centru universitar.
6. Sevilia, Spania – 2,200 euro/mp (688,592 locuitori), recunoscut la nivel mondial pentru cultura, tradiția și istoria sa, acest oraș este atractiv din punct de vedere turistic, dar și ca centru universitar, pentru cei ce își doresc să-și desfășoare aici studiile.
7. Cluj-Napoca, România – 1,780 euro/mp
8. Riga, Letonia – 1,660 euro/mp, (626.147 locuitori) atrage prin potențialul industriei tech, de inginerie și automatizare.
9. Debrecen, Ungaria – 1,242 euro/mp, (201.000 locuitpri) atrage interesul turistic având cel mai mare centru comercial din Ungaria și fiind recunoscut pentru activitățile recreative.
10. Varna, Bulgaria – 1,006 euro/mp (335.000 locuitori) reprezintă un jucător important la nivel național pe scena industriei transportului

”Așa cum arată studiile anul acesta, în top conduc orașe din Olanda și Franța, țări puternic dezvoltate, fiind urmate de cele din Europa Centrală și Sudică, apoi, de orașele Europei de Est. Cluj-Napoca se află, la o diferență de 553 euro față de Tallinn, și mai degrabă apropiat ca preț față de capitala Letoniei și Debrecen, Ungaria, prețurile/mp la apartamentele de vânzare având o variație de maximum 318 de euro” , a spus Cătălin Priscorniță, CEO Blitz.

Și din punct de vedere al salariilor medii lunare, topul arată similar.

În topul celor mai bine cotate orașe europene cu acest nivel de populație, din acest punct de vedere, se situează Utrecht și Strasbourg, cu salarii depășind 1,900 de euro, iar Clujul ocupă locul al șaptelea, cu o medie de 760 euro lunar.

” Nu întotdeauna, însă, se poate corela costul locuințelor cu salariul mediu net lunar. Spre exemplu, Riga este sub Cluj-Napoca la prețul/mp dar peste, la capitolul salariilor, în timp ce Tallinn, Estonia este pe locul al treilea la prețul/mp dar pe locul 5 în ceea ce privește salariul net lunar,  ceea ce ne arată că fiecare piață imobiliară are specificul și dinamica proprie, dictate de echilibrul local al cererii și ofertei,”  a explicat Cătălin Priscorniță, CEO Blitz

Cătălin Priscorniță este CEO și fondator Blitz,  o companie antreprenorială în imobiliare din Cluj-Napoca, prezentă pe piață de 11 ani.

Compania a crescut an de an, fiind în prezent cea mai mare din Cluj-Napoca și din Transilvania, având în 2020 peste 2.5 milioane de euro cifră de afaceri, și peste 150 de angajați și colaboratori, care au realizat peste 1000 de tranzacții totalizând mai mult de 65 milioane euro.

Blitz este membru fondator al Comunității Elitelor în Imobiliare din România (CEIR).

de sters