Connect with us

Exclusiv

„În numele celor 50.000 de suporteri care nu vor fi niciodată acoperiți de cei 100.000 de prieteni ai lui Tamaș”

Publicat

pe

Cineva m-a intrebat daca norma de hrana poate intra in compunerea bazei de calcul pentru pensia alimentara( pensie pentru intretinere minor) . Mi-am amintit ca exista un RIL din 2015 pe subiectul asta, dezvaluie sindicatul Diamantul.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 21

din 19 octombrie 2015

Dosar nr. 17/2015

Iulia Cristina Tarcea — vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — preşedintele completului

Lavinia Curelea — preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa — preşedintele delegat al Secţiei a II-a civilă

Ionel Barbă — preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu — preşedintele Secţiei penale

Andreia Liana Constanda —judecător la Secţia I civilă — judecător-raportor

Viorica Cosma —judecător la Secţia I civilă – judecător-raportor

Lavinia Dascălu —judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş —judecător la Secţia I civilă

Doina Popescu —judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu —judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu —judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu —judecător la Secţia I civilă

Marian Budă —judecător la Secţia a II-a civilă

lulia Manuela Cîrnu —judecător la Secţia a II-a civilă

Monica Ruxandra Duţă —judecător la Secţia a II-a civilă

Mărioara Isailă —judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor —judecător la Secţia a II-a- civilă —judecător-raportor

Mirela Poliţeanu —judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau —judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia —judecător la Secţia a II-a civilă

Doina Duican —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Niculae Măniguţiu —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Daniela Encean —judecător la Secţia penală

Mariana Ghena —judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 17/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursurilor în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai fost învestită cu această problemă de drept printr-o sesizare pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ce a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa caracterului de noutate, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referă, de asemenea, că la dosar au fost depuse hotărâri contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, că judecători-raportori au fost desemnaţi, conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, doamnele judecător Andreia Liana Constanda şi Viorica Cosma de la Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Nela Petrişor de la Secţia a ll-a civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori.

Doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Constantin susţine că din verificarea jurisprudenţei se observă că şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica instanţelor a rămas neunitară, că unele instanţe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reţinut că prin hotărârea pronunţată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului.

Cât priveşte admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiţie de admisibilitate specială, ce deosebeşte cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare.

în practică s-au conturat două orientări jurisprudenţiale: unele instanţe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere, deoarece, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865.

Alte instanţe judecătoreşti au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.

Doamna procuror Antonia Constantin arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii deoarece, chiar dacă aceste venituri au caracter de continuitate, iar Codul civil se referă la totalitatea veniturilor nete ale debitorului, prioritară este afectaţiunea echivalentului valoric al normei de hrană. De asemenea, trebuie avute în vedere şi normele Codului de procedură civilă privind executarea silită a debitorului, respectiv art. 729 alin. (7), precum şi dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează insesizabilitatea totală şi absolută a sumelor cu afectaţiune specială. Toate aceste considerente conduc la concluzia că afectaţiunea stabilită de legiuitor este un element de referinţă în aplicarea normei de drept. Mutatis mutandis, şi în cauza de faţă se păstrează raţiunile pentru care Plenului fostului Tribunal Suprem, în Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 (despre care se face vorbire şi în Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), a decis că sporurile pentru condiţii deosebite de muncă nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător lulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

1. La data de 8 iunie 2015, prin Adresa nr. 2.359/A/2015, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil, coroborate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se determina dacă în cuantumul pensiei de întreţinere stabilite în sarcina unuia dintre părinţi se include norma de hrană, ca fiind un venit cu caracter permanent.

2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 10 iunie 2015, formându-se Dosarul nr. 17/2015, cu termen de soluţionare la 19 octombrie 2015.

3. Cu adresele nr. 1.484/383/111-5/2013, 1.640/C/3.297/III-5/2015 şi 1.667/C/3.357/III-5/2015 din 11 august 2015, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursul în interesul legii declarat de procurorul general, ca urmare a sesizării din oficiu, precum şi la Sesizarea nr. 101.365/2015 din 19 iunie 2015 a Ministrului Justiţiei şi în considerarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, în temeiul art. 514 din Codul de procedură civilă, referitor la problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

4. Recursul în interesul legii declarat de procurorul general a fost înregistrat cu nr. 20/2015.

5. Constatându-se că obiectul sesizării este identic cu cel ce face obiectul Dosarului nr. 17/2015, s-a dispus conexarea celor două dosare.

II. Problema de drept ce a generat practica neunitară

6. Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului.

7. în această problemă de drept, jurisprudenţa instanţelor şi-a menţinut caracterul neunitar şi după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.

III. Examenul jurisprudenţial

8. într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere. în motivarea acestor soluţii s-a arătat că drepturile băneşti în discuţie, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul fiscal), nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul al pensiei de întreţinere se datorează destinaţiei speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfăşurării activităţii debitorului obligaţiei de întreţinere.

Chiar dacă este un venit permanent şi stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].

în motivarea unora dintre hotărârile judecătoreşti examinate s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

9. într-o altă opinie s-a susţinut că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.

Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligaţiei de întreţinere, acestea pot fi urmărite în condiţiile art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865].

în motivarea unor hotărâri judecătoreşti, îndeosebi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinaţie specială (această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament) şi nici sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efectele nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiţii vătămătoare (cum ar fi, de exemplu, cazul sporului destinat achiziţionării unui aliment necesar combaterii efectelor substanţelor toxice de la locul de muncă), situaţie în care destinaţia sporului constă exclusiv în achiziţionarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.

S-a considerat că această modalitate de interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principiu căruia trebuie să i se dea eficienţă în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligaţiei de întreţinere.

IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

10. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, procurorul general a prezentat considerentele pentru care recursurile în interesul legii declarate sunt admisibile, prin raportare la Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale evocate. De asemenea este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergenţa de jurisprudenţă este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei amintite.

Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii în aceeaşi problemă de drept este admisibil, neoperând în această privinţă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.

11. Sub aspect teoretic, procurorul general a apreciat primul punct de vedere exprimat ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligaţiei legale de întreţinere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputinţa acestuia de a se întreţine din munca sau bunurile sale.

în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului întreţinerii, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (2) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligaţiei de întreţinere se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligaţii ale sale.

în mod constant, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreţinere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, nu şi cele întâmplătoare. Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreţinere, dispoziţiile de drept substanţial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.

Deşi, în anumite condiţii, veniturile reprezentate de alocaţia financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se face în natură, dobândesc un caracter de continuitate, totuşi, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, motivat de afectaţiunea specială a acestui venit al debitorului întreţinerii, ceea ce face ca în privinţa acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].

Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de actul normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condiţiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activităţii prestate.

Este evident că raţiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariaţi la o alimentaţie de protecţie, şi anume condiţiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menţinerii sănătăţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Această afectaţiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situaţii în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actului normativ menţionat anterior.

Sub acest aspect există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiţii deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat, prin Decizia nr. 14 din 23 mai 1963, în sensul că nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiţii speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. Aceleaşi raţiuni pot fi reţinute mutatis mutandis şi în privinţa echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeaşi soluţie de excludere a acestor venituri din baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem esse ratio, ibi eadem solutio esse debet.

V. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava

12. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menţionând doar că la nivelul Curţii practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudenţiale.

VI. Raportul asupra recursului în interesul legii

13. Judecătorii-raportori, constatând, mai întâi, admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general, faţă de împrejurarea că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu s-a statuat asupra fondului sesizării, au apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

VII. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizările cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

A. Asupra admisibilităţii recursurilor în interesul legii

14. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi procurorul general, reiese existenţa unei practici neunitare la nivelul mai multor curţi de apel din ţară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor.

15. în contextul verificării admisibilităţii este necesar a se clarifica şi chestiunea raportului dintre aceste sesizări şi Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorităţi de lucru judecat a deciziei în prezenta cauză.

16. Această analiză implică o dublă perspectivă:

— momentul creării practicii neunitare în legătură cu problema de drept în discuţie, respectiv anterior sau ulterior publicării Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I;

— efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

17. în acest context se reţine că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil în corelare cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar aceleaşi norme sunt vizate de prezentele sesizări privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti.

18. în cuprinsul considerentelor deciziei s-a reţinut că problema de drept a cărei dezlegare s-a solicitat nu este nouă, în sensul art. 519 din Codul procedură civilă, întrucât a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare actualului Cod civil, ale cărui prevederi relevante reiau vechile dispoziţii din Codul familiei, de o manieră ce îşi păstrează actualitatea, în sensul că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreţinere sporul pentru condiţii deosebite de muncă şi nici sumele de bani cu destinaţie specială.

19. Nu mai puţin, însă, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că cerinţa noutăţii din art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie privită ca unul dintre elementele de diferenţiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanţelor judecătoreşti (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariţiei unei astfel de practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranşa o practică divergentă deja existentă, ci de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile şi dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare.

20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunţării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanţei supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătoreşti ataşate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluţionarea chestiunii de drept nu şi-a propus să o tranşeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă şi în considerarea practicii preexistente.

21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilităţii sesizărilor de faţă, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient şi nu poate fi împiedicat să funcţioneze ori de câte ori se constată existenţa unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a practicii judiciare, atât timp cât practica divergentă nu a fost tranşată în cadrul acelei proceduri.

22. O atare concluzie nu este contrazisă de faptul că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei privind inadmisibilitatea sesizării întemeiate pe art. 519 din Codul procedură civilă, problema de drept în discuţie a continuat să fie soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti; dimpotrivă, acest fapt atestă necesitatea adoptării unei decizii în interesul legii.

23. Este adevărat că recursul în interesul legii promovat ulterior procedurii hotărârii prealabile poate fi inadmisibil, însă numai dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, iar ulterior sunt date soluţii care nesocotesc decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, inadmisibilitatea ar putea fi reţinută doar atunci când o problemă de drept a fost considerată nouă în sensul art. 519 djn Codul de procedură civilă şi a fost soluţionată în fond de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Efectul obligatoriu preconizat de către legiuitor prin art. 521 din Codul de procedură civilă este ataşat numai deciziilor conţinând o dezlegare dată chestiunilor de drept, fiind exclus în cazul deciziilor prin care sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă.

24. Rămâne de văzut dacă o decizie de respingere a sesizării în procedura hotărârii prealabile, care conţine considerente referitoare la fondul problemei de drept sesizate, precum în cazul de faţă, beneficiază, totuşi, de efecte juridice, în sensul că acele considerente pot fi apreciate drept o dezlegare dată chestiunii de drept.

25. Dacă se acceptă că decizia pronunţată în procedura hotărârii prealabile reglementată de art. 519—521 din Codul de procedură civilă beneficiază de autoritate de lucru judecat, ca orice act jurisdicţional, iar autoritatea de lucru judecat ce este ataşată actelor jurisdicţionale priveşte nu numai dispozitivul, dar şi considerentele pe care acesta se sprijină, acest efect este recunoscut doar în privinţa considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia adoptată (considerente decisive), precum şi a celor prin care s-au dat anumite dezlegări unor chestiuni litigioase ce au legătură cu obiectul dedus judecăţii şi care au fost dezbătute în proces (considerente decizorii). Autoritatea de lucru judecat nu priveşte considerentele indiferente, care ar putea lipsi din conţinutul motivării, fără ca aceasta să conducă la lipsirea de fundament a hotărârii.

26. De esenţa considerentelor decizorii este faptul că instanţa tranşează anumite aspecte ale judecăţii de o manieră incidentală, iar rezolvarea lor se reflectă în mod indirect în dispozitiv, aşadar în soluţia adoptată şi redată expres în dispozitivul hotărârii. Considerentele decizorii nu pot privi însuşi obiectul cererilor formulate în proces, deoarece asupra acestora instanţa este chemată să se pronunţe în mod explicit prin dispozitiv, astfel încât considerentele care sprijină soluţia nu pot fi decât decisive. Considerentele decizorii vizează alte aspecte dezbătute în proces, chiar dacă au legătură cu obiectul cererilor deduse judecăţii.

27. întrucât în cadrul procedurii hotărârii prealabile nu intră în discuţie soluţionarea altor aspecte decât problema de drept cu a cărei dezlegare este învestită înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia pronunţată nu poate conţine considerente decizorii, ci doar decisive, în legătură fie cu însăşi problema de drept sesizată, fie cu inadmisibilitatea sesizării. Cu atât mai mult, nu poate fi conceput ca, atunci când sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă, eventualele considerente prin care instanţa se pronunţă chiar asupra problemei de drept să fie decizorii. Asemenea considerente ar contrazice dispozitivul deciziei, care nu conţine o soluţie asupra chestiunii de drept, situaţie în care ar trebui asimilate unor considerente indiferente, care nu afectează soluţia adoptată.

28. De altfel, Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 nu conţine aprecieri proprii ale instanţei supreme, în sensul neincluderii echivalentului valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al pensiei de întreţinere. Instanţa doar a relevat conţinutul deciziei de îndrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem şi al doctrinei, cu scopul de a demonstra că această chestiune a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare noului Cod civil, nefiind o problemă de drept nouă, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. Aceeaşi menire o are şi referirea la practica recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Codului civil.

29. Pe de altă parte, dincolo de paradoxul pe care îl presupune dezlegarea unei probleme de drept printr-o decizie de respingere a sesizării cu acel obiect, este de observat că eventuala inserare a unor considerente decizorii în legătură cu chestiunea de drept ar echivala cu însăşi tranşarea acesteia, din moment ce s-ar pune problema autorităţii de lucru judecat. Or, în acest caz, chiar dacă soluţia nu a fost reflectată şi în dispozitiv, decizia ar produce efecte obligatorii, iar pronunţarea ulterioară a unor hotărâri judecătoreşti cu ignorarea sa nu ar justifica promovarea unui recurs în interesul legii.

30. în concluzie, deoarece, în speţă, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că problema de drept nu este nouă, motiv pentru care sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a se statua asupra fondului sesizării, recursul în interesul legii este admisibil.

B. Asupra problemei de drept

31. Se impune, mai întâi, a se observa, din cuprinsul art. 527 şi 529 din Codul civil, că legiuitorul a prevăzut că obligaţia de întreţinere este datorată în funcţie atât de nevoia creditorului, cât şi de mijloacele de care dispune debitorul întreţinerii ori pe care acesta le-ar putea obţine.

32. La calcularea întreţinerii se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilităţile de realizare a lor şi de celelalte obligaţii ale debitorului. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte în raport cu venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) din Codul civil],

33. Din examinarea tuturor hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor rezultă, în esenţă, că instanţele — atât înainte, cât şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 —, deşi au soluţionat în mod diferit problema de drept în discuţie, au analizat dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă sau nu un „venit” (mai mult, un „venit lunar net”) sau un „venit cu destinaţie specială”. Astfel, analiza de faţă are în vedere doar această categorie a „mijloacelor” creditorului, menţionată expres în dispoziţiile legale supuse interpretării.

34. In ceea ce priveşte noţiunea de „venit” este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la „câştigul din muncă” al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevenţe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii etc.).

35. Niciuna dintre instanţele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreţinere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reţinut în mod constant în practica judiciară şi în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât şi în actuala reglementare a Codului civil.

36. Ceea ce interesează în speţă este dacă echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un „venit” care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere, conform art. 527 şi 529 din Codul civil.

37. După cum rezultă din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul instituţiilor publice expres menţionate are dreptul, în timp de pace, la hrană gratuită, potrivit unei norme zilnice, corespunzând unor plafoane calorice diferenţiate pe categorii. Hrana se acordă, de regulă, în natură, iar ca excepţie, în bani, prin echivalentul valoric al normei de hrană. în privinţa acestuia din urmă, legiuitorul foloseşte fie termenul de „alocaţie valorică” [art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], fie pe cel de „valoare financiară” [art. 4 alin. (4) din acelaşi act normativ],

38. Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „beneficiază de acest drept personalul din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei —Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”. Intră în aceste categorii şi cadrele militare, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili din aceste instituţii publice, după cum rezultă din art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

39. Toate aceste persoane pot fi considerate că îşi desfăşoară activitatea în baza unui statut special prevăzut de lege pentru fiecare categorie în parte şi, eventual, în baza unui contract individual de muncă (pentru salariaţii civili, doar dacă legea specială prevede încheierea unui asemenea contract). Includerea debitorilor unei obligaţii de întreţinere în categoriile de beneficiari ai dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se analizează de la caz la caz, prin raportare la dispoziţiile legale incidente (de altfel, actele normative care reglementează statutul acestor categorii de persoane prevăd, generic, dreptul la hrană gratuită, reglementarea din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizând condiţiile de acordare).

40. Independent de statutul juridic al fiecărei categorii în parte se reţine că persoanele vizate pot fi considerate ca făcând parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, în sensul anexei VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba despre personal din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

41. Potrivit legii, aceste categorii de persoane beneficiază, după caz, de salariu lunar sau de un venit asimilat salariului, denumit soldă lunară, care includ — pe lângă salariul sau solda funcţiei de bază — indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariate.

42. Ordonanţa în discuţie nu conţine vreo prevedere din care să rezulte că echivalentul valoric al normei de hrană ar reprezenta venit. De asemenea, Codul civil nu defineşte noţiunile de „venit” si de „venit lunar net”, regăsite în art. 527 si 529.

43. în acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care defineşte în alin. (1) veniturile din salarii ca fiind „toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.” Potrivit art. 55 alin. (2) din acelaşi act normativ, sunt considerate venituri asimilate salariilor, în scopul aplicării legii, printre altele, „drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii” [lit. c)].

44. în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „(1)în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.

(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie.”

45. Prin folosirea noţiunii de venit în art. 527 şi 529 din Codul civil s-a intenţionat corelarea cu terminologia consacrată în legislaţia existentă, în sensul însuşirii semnificaţiei acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenţie este confirmată de contextul în care noţiunea este folosită.

46. Codul fiscal cuprinde definiţii pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfăşurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. (1), inclusiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.

47. Sunt, astfel, definite: veniturile din activităţi independente (inclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală — art. 46); veniturile din salarii (art. 55); venituri din cedarea folosinţei bunurilor (art. 61); venituri din investiţii (printre care veniturile din dividende, dobânzi — art. 65); venituri din pensii (art. 68); venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (art. 71); venituri din premii şi din jocuri de noroc (art. 75); venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (art. 771); venituri din alte surse (printre care primele de asigurări, onorariile din activitatea de arbitraj comercial — art. 78 şi 791).

48. Tot prin prisma dispoziţiilor Codului fiscal poate fi identificată natura de „venit” a unor sume de bani încasate de o persoană fizică din alte surse decât cele menţionate anterior, precum ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor de stat. Acestea sunt menţionate în lege (art. 42), printre alte categorii, ca fiind venituri neimpozabile.

49. Dat fiind că obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obţinute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuţie sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreţinerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligaţiei de întreţinere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menţionate în Codul fiscal.

50. Trimiterea la normele fiscale este, însă, utilă în cadrul de faţă şi prin prisma finalităţii identificării veniturilor realizate de debitorul întreţinerii, în condiţiile în care obligaţia de întreţinere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.

51. Or, noţiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit şi fiind definită, ca atare, de acelaşi Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii şi venituri asimilate acestora.

52. Ca atare, în virtutea unităţii terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conţin o anumită noţiune, în acelaşi context, semnificaţia noţiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor şi venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea şi aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absenţa unui alt înţeles stabilit de către legiuitor.

53. în raport cu dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, citate anterior, ar însemna că echivalentul valoric al normei de hrană cuvenite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un venit salarial sau asimilat, din moment ce reprezintă venit în bani obţinut de persoane fizice ce îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Mai mult, acest caracter s-ar păstra chiar şi atunci când acordarea normei de hrană are loc în natură, de vreme ce, potrivit definiţiei, intră în această categorie şi veniturile obţinute în natură.

54. Cu toate acestea, art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepţie de la alin. (1) şi (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.

55. Printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)—r) din Codul fiscal] sunt prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

56. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind şi „drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”.

57. In condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii.

58. Astfel, în cazul veniturilor din salarii, art. 57 din Codul fiscal prevede că venitul net lunar se calculează (în scopul determinării impozitului, cota de 16% aplicându-se la venitul net) prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni.

59. Pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună, conform art. 55 alin. (1)(3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate”.

60. Se observă că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de faţă.

61. Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de „venit”, relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil.

62. Această concluzie este relevantă şi pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în cazul acestor creanţe, salariile şi alte venituri periodice ale debitorului întreţinerii pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net. Este de precizat că, în unele hotărâri judecătoreşti dintre cele anexate prezentelor sesizări, normele de procedură referitoare la urmărirea mobiliară a debitorului au fost aplicate în mod direct, în sensul că, din moment ce echivalentul valoric al normei de hrană din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este insesizabil (fie pentru că nu este inclus în venitul salarial, fie în considerarea afectaţiunii speciale), acesta nu poate fi luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere. Acest argument este greşit, deoarece aplicarea dispoziţiilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor debitorului implică un titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească ce conţine obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, calculată în funcţie de venitul lunar net al debitorului. Ca atare, normele nu pot fi aplicate şi în cazul stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, cu finalitatea obţinerii unui titlu executoriu.

63. Constatarea anterioară semnifică, în acelaşi timp, neincluderea aceloraşi sume în salariul lunar sau, după caz, în solda lunară, nefiind drepturi salariale ce pot intra în componenţa sumelor ce reprezintă contraprestaţia muncii prestate de beneficiarii dreptului la hrană gratuită.

64. Este esenţial de precizat, totodată, că, în raport cu constatarea anterioară, este lipsită de relevanţă împrejurarea că sumele de bani în discuţie au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială.

65. Desigur, nu pot fi ignorate considerentele referitoare la raţiunea acordării dreptului în discuţie, anume specificul activităţii depuse de beneficiari şi condiţiile în care aceasta se desfăşoară, ce impun un efort suplimentar pentru menţinerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.

66. Aceste considerente se înscriu în abordarea tradiţională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreţinere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. în cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condiţiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor”, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectaţiei sale”. S-a mai reţinut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micşorarea posibilităţii de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiţii, aceasta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreţinerii”.

67. în doctrină a fost preluată ideea sumelor cu destinaţie specială, care trebuie să rămână în întregime destinate afectaţiunii lor, fără a se indica, însă, alte sume salariale decât cele privind sporul pentru condiţii deosebite de muncă (mediu vătămător, greu sau periculos), abordare menţinută inclusiv în condiţiile actualului Cod civil.

68. Se poate considera că, în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarii dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul condiţiilor concrete de acordare, legiuitorul a urmărit compensarea efortului depus de beneficiari prin asigurarea unui aport caloric proporţional, necesar menţinerii stării de sănătate şi a tonusului adecvat desfăşurării activităţii în condiţii optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.

69. în acelaşi timp, însă, nu poate fi ignorat că, în ceea ce priveşte pe beneficiarii dreptului în discuţie, statutul actual reglementat reflectă o multiplicare a drepturilor acordate în considerarea condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii, prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. VII, pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

70. Acestea constau în sporuri (pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, pentru condiţii grele de muncă, pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată), compensaţii (de risc/pericol deosebit pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale; pentru cei care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu), majorări ale soldei de bază (de exemplu, pentru cei care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale), indemnizaţii (de exemplu, pentru personalul care lucrează cu cifru de stat).

71. La acestea se adaugă drepturile prevăzute de legile proprii privind statutul categoriilor de personal din fiecare domeniu — apărare, ordine publică, respectiv siguranţă naţională.

72. în contextul în care toate aceste drepturi pot fi socotite ca având o destinaţie specială (compensarea efortului depus în condiţii speciale de activitate) şi, uneori, se suprapun, criteriul afectaţiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreţinere se diluează, fiind dificil de aplicat de la caz la caz. în plus, există riscul ca raportul de proporţionalitate dintre starea de nevoie a creditorului şi mijloacele de care dispune în concret debitorul să fie rupt, cu toate că, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, părinţii au obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia, principiu care se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie, conform art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.

73. Ca atare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispoziţiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia (ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanţă a destinaţiei speciale, cu atât mai mult cu cât această afectaţiune a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate). în plus, raportarea la acele dispoziţii echivalează cu aplicarea unui criteriu legal, ca atare previzibil.

74. Pentru toate aceste considerente,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

în numele legii

DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:

în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2015.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Adriana Stamatescu

Publicate în același Monitor Oficial:

(Sava N.).

Facebook Comments

Exclusiv

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I. – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al CSM Ploiesti si sef de achiziții la Poliția Locală.Târât prin instanțe pentru niste dosare inventate, starea de sănătate a lui Stoichiciu a fost grav afectată dar nu s-a lăsat invins.

In fapt, acesta s-a si pensionat din cauza bolilor capatate in urma acestei hartuiri.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești a fost amânat, discutat si lungit la nesfârsit. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.După sentință, despre care nu vom vorbi în acest articol, Cezar Stoichiciu a depus plângeri împotriva martorilor mincinosi, care au denaturat adevărul, încercând să îi facă pe plac lui Mircea Negulescu.Plângerea lui a fost clasată, polițiști corupti din IPJ Prahova- ascultând ordinele lui Portocală. Doar că acum, la solicitarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti va reîncepe urmărirea penală în dosarul nr. 7176/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti la data de 14.03.2023.

Din nefericire, un alt hartuit din acest dosar nu se va putea bucura de dreptate pentru ca a decedat. Aceasta caracatita nu are limite.

Cu alte cuvinte, doar un om haituit va avea sansa de a demonstra că a fost acuzat pe nedrept, iar santajul făcut de Portocală si gașca lui (inclusiv de „trompeta” utilizata de mafie aici) va putea fi scos la lumină.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești si-a gasit soluția finală. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Organul local de paznici comunitari, foști gardieni publici, actuali „polițiști locali” va muri încet, o moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de câteva patrulări anemice și fantomatice prin oraș, trimiterea pe străzi a unor autospeciale de la rutieră care mai dau drumul la girofaruri și sirene (“Nino- Nino”), nu pentru că ar avea vreo urgență, ci ca să vadă lumea Ploieștiului că mai există, sau de “prinderea în flagrant” a câtorva babe și moși amărâți care vând “neautorizat” mărar, cimbru, pătrunjel și alte verdețuri din grădina lor “în locuri neamenajate”, veniți săracii de pe la Bratasanca, Chitorani, Corlatesti, Fanari ori de aiurea, dând mai mulți bani la maxi-taxi, decât scot ei din vânzarea produselor. Asta doar sub coordonarea de exceptie a nasului edilului, Albu Catalin.

Reamintim ca, fostul director general TOADER CRISTINEL a formulat, cu bună credință, sesizare penală la organul judiciar competent cu nr. 6857 din 08.10.2013, înregistrată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieșți la nr. 16 din dată de 08.10.2013 din Registrul procurorului de serviciu.

Plângerea a fost făcută de fostul director general TOADER în numele instituției pe care o conducea, conținea datele și informațiile pe care i le prezentasera trunchiat și inexact foștii directori generali, VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, precum și multe omisiuni cu rea credință pentru ascunderea adevărului și în dorința de a prezenta variante false ale situației de fapt, de către cei doi funcționari publici foști în funcții de conducere la nivelul Poliției Locale Ploieșți, privind încheierea și derularea contractului de achiziții publice a 120 terminale TETRA și a soft-ului AVL de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov.

Plângerea penală a fost redactată de consilierul juridic MOCANU GABRIELA ISABELA la cererea lui VAIDA ADRIAN, care i-a solicitat acesteia SĂ NU-L NOMINALIZEZE ȘI PE EL PRINTRE PREZUMTIVII FĂPTUITORI.

Sesizarea penală a fost „documentată” de VAIDA ADRIAN (potrivit propriului interes).

Mai mult, VAIDA ADRIAN l-a însoțit pe directorul general TOADER CRISTINEL la parchet, plângerea penală fiind depusă la procurorul NEGULESCU MIRCEA la PCA Ploiești, conform unei discuții telefonice anterioare prin care s-a convenit că acesta să primească sesizarea penală, mai ales că se cunoștea bine cu VAIDA ADRIAN.

Chiar VAIDA recunoaște că nu l-a informat pe TOADER CRISTINEL, concret, cu această problema, iar pe TĂNASE DANIEL susține că l-a informat, dar nu „explicit”! (filă 6 a declartiei din 18.10.2018 de la dosarul cauzei despre care vorbim).

TOADER CRISTINEL a acționat în anul 2013 în maniera descrisă mai sus pentru a nu intră sub incidența art. 263 Cod penal anterior, „Omisiunea sesizării organelor judiciare” – (1) “Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

De asemenea, acesta a respectat prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 155/2000 a poliției locale – “Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența să, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

În același registru, TOADER CRISTINEL a aplicat dispozițiile art. 21 din același act normativ de legislație primară, care prevede la alin. (1) – “În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

  1. b)să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
  2. c)să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Plângerea penală în numele Poliţiei Locale Ploiești (cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşți, pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals), s-a bazat pe existența unui prejudiciu de 485.404, 66 lei, stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici presupuși că au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi)  şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a respins funcţionarilor publici nominalizați de VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, contestaţia în anulare).

De altfel, în acest dosar, Poliția Locală nici nu s-a apărat pentru a prezența situația reală, consilierul juridic MOCANU ISABELA GABRIELA, în conivență cu VAIDA ADRIAN, nu a prezentat probe și nici nu s-a prezentat la judecată în căile de atac.

În ceea ce-i privește pe numiții VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, se consideră că aceștia au înfrânt prevederile imperative ale art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Această prevedere sancționatorie este raportată la art. 45, alin (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (s. n.) Or, cei doi, din calitatea de directori generali ai Poliției Locale, sunt potențial vinovați direct nu numai de producerea prejudiciului, de neurmarirea respectării contractului de achiziții publice și de nerecuperarea prejudiciului, inclusiv prin sesizarea organelor de urmărire penală, dar și de ascunderea tuturor acestora și a persoanelor cu adevărat vinovate față de noul director general, TOADER CRISTINELla preluarea mandatului de conducere și ulterior acestui moment.

Nici VAIDA, și nici TĂNASE, nu au întreprins niciun demers pentru reintrarea în legalitate, executarea contractului și recuperarea pagubelor, VAIDA ADRIAN apărându-se într-o notă puerilă în declarația din 18.10.2018 (filă 7): „AM ȚINUT INTERIMATUL 3 LUNI, TIMP INSUFICIENT PENTRU VREUN DEMERS!!

La rândul sau, TĂNASE DANIEL, întrebat fiind „CÂND AȚI PREDAT LUI TOADER CRISTINEL MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL, I-AȚI ADUS LA CUNOȘTINȚĂ SITUAȚIA LEGATĂ DE INEXISTENTA SAU NEFUNCTIONALITATEA SISTEMULUI SOFTWARE ACHIZIȚIONAT <DOAR PE HÂRTIE>?, declară pe data de 21.02.2019 (ds. nr. 8519/105/2015 al Tribunalului Prahova, Secția penală), la filă 11, „NU AM PURTAT CU TOADER CRISTINEL DISCUȚII PE ACEST SUBIECT, NICI EU NU CUNOȘTEAM ÎN ACEL MOMENT SITUAȚIA!

În esență, însă, situația de fapt și împrejurările adevărate referitoare la Contractul nr. 1916/02.08.2010 încheiat între Poliția Locală Ploieșți și SC BARBY ROUTE Brașov este următoarea:

După ce a preluat mandatul de director general pe data de 10.08.2012, TOADER CRISTINEL a cerut subordonaților referințe despre activitatea instituției, organigrama acesteia și informări privind problematica prioritară cu care se confruntă poliția. Din discuțiile avute cu directorul general adjunct VAIDA ADRIAN și cu fostul director general TĂNASE DANIEL (în secundar și cu MOCANU GABRIELA ISABELA, consilier juridic, SIMION MARIA, resurse umane), în prima lună de mandat a reușit să-și contureze câteva repere ale aspectelor cu care se confruntă instituția. Îndeosebi VAIDA și TĂNASE i-au explicat că se impune reorganizarea compartimentului de achiziții publice unde STOICHICIU era încadrat, acuzându-l că acționaeză „împotriva intereselor economice ale Poliției Locale. Au mai arătat făptuitorii că el și IONESCU MARIANA sunt implicați în producerea unui imens prejudiciu adus Poliției Locale Ploiești, constatat la auditul activității pe anul 2010.

Ulterior, în ianuarie 2013, TOADER CRISTINEL a aflat că, pe rolul instanțelor de judecată din Ploieșți (Tribunal și Curte), există o cauză în care poliția locală a contestat raportul Curții de Conturi a României și pentru care VAIDA angajase inoportun și neeconomic o casă de avocatură (el semnând și ordinul de plata a onorariului), în condițiile în care instituția avea si are Serviciu JuridicTOADER   l-a chestionat pe VAIDA ADRIAN în legătură cu această problema și, întrebându-l de ce nu l-a informat complet și corect, acesta i-a răspuns că i-a ascuns adevărul deoarece se află și el implicat în această chestiune și i-a fost frică de răspundere civilă și penală.

Notă: Acesta a fost momentul când TOADER CRISTINEL a aflat despre existența unui Raport al Curții de Conturi, document pe care VAIDA și TĂNASE, în secundar și MOCANU GABRIELA ISABELA, i l-au ascuns.

În declarația dată pe 10.05.2018 de martorul TOADER CRISTINEL în dosarul de instanța nr. 1525/281/2017, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta reconfirmă atitudinea neloială și nesinceră a lui VAIDA ADRIAN: „… ÎNTREBÂNDU-L PE VAIDA ADRIAN DE CE NU MI-A ADUS LA CUNOȘTINȚĂ MAI DEVREME ACEASTĂ PROBLEMĂ, ACESTA MI-A SPUS CĂ ESTE POSIBIL SĂ FIE ȘI EL VINOVAT, MOTIV PENTRU CARE A MAI LĂSAT TIMPUL SĂ TREACĂ.

În acest context, VAIDA a glisat întreaga vinovăție în sarcina subalternilor, mințind că STOICHICIU ar fi cumpărat un soft care nu există și, astfel, sistemul de monitorizare și comunicare cu autospecialele poliției aflate în teren în misiune nu funcționeazăTOADER  a continuat investigarea problemei, convocandu-l în birou pe CHIFOR GEORGE IONUȚ, șeful structurii de Dispecerat, care i-a dat o informație ambiguă, respectiv că ar fi primit un calculator în care s-a introdus un CD și că „se mișcă ceva pe monitor, iar VAIDA i-a sugerat să nu semneze niciun proces verbal.

Notă: CHIFOR GEORGE IONUȚ a semnat, totuși două procese verbale de predare primire: Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor Tetra încheiat între Serviciul de Telecomunicații Speciale prin col. VASILE MARIAN (nr. 630604/06.05.2011) și Poliția Locală Ploieșți, prin  CHIFOR GEORGE (nr. 1552/10.05.2011) șProcesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de comunicații de buclă locală pentru aplicația de management a serviciului AVL încheiat între aceleași instituții prin CRIȘU SEBASTIAN de la STS (nr. 630580/29.04.2011), respectiv nr. 1480/05.05.2011 la Poliția Locală Ploieșți, prin CHIFOR GEORGE.

Înscrisurile nu au atestat, în realitate, că s-ar fi instalat și probat funcționarea sistemului AVL livrat de SC BARBY ROUTE SRL Brașov și pus la dispoziție de Poliția Locală Ploiești către STS, ci un cu totul alt soft, similar, dar proprietatea STS, montat de acesta temporar pentru probarea / testarea comunicațiilor cu stațiile Tetra.

VAIDA ADRIAN a fost tot timpul în cunoștință de cauză că furnizorul din Brașov nu a efectuat niciodată punerea în funcțiune a sistemului AVL recepționat, iar softul auxiliar / ajutător „Tractor Guard” nu a fost expediat cu cheile de activare (declarația din 18.11.2013).

În declarația de martor din 18.10.2018, dată în ds. nr. 1525/281/2017, VAIDA ADRIAN nu numai că își contrazice propriile declarații de la urmărirea penală, dar, (de la filă 3 până la filă 8), reușește să se contrazică singur de câteva ori în aceeași declarație.

Astfel:

–         În declarația din 18.11.2013, susține că nu s-au livrat cheile de criptare, iar în declarația dată la urmărirea penală pe dată de 26 martie 2015 (ds. nr. 12092/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești), declara că au fost transmise instituției în cauză  (n.n. – STS) pentru instalarea cheilor de criptare; în declarația din 18.10.2018, evita să răspundă la întrebări incomode („nu mai rețin exact, nu știu, probabil că…”, nu îmi amintesc de această problemă…”, nu pot preciza dacă…”, nu îmi amintesc, probabil…” etc.).

–         Deși VAIDA ADRIAN a semnat „Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor TETRA, acesta oscilează flagrant în toate declarațiile date, afirmând, fie că ar fi fost pus în funcțiune sistemul AVL al lui SC BARBY ROUTE (dar cu unele deficiențe, ca de exemplu deconectarea stațiilor în anumite zone periferice ale Ploieștiului), fie că, ulterior, ar fi aflat că era împrumutat (în custodie) de la STS, deși inițial a declarat că nu cunoștea că sistemul ar fi fost al STS. Mai mult, întrebat fiind pe 18.10.2018 dacă „ESTE ADEVĂRAT CĂ URMARE UNOR DEFICIENȚE ALE SISTEMULUI AVL ACHIZIȚIONAT AȚI FOST NEVOIT SĂ ÎMPRUMUTAȚI UN SOFT DE LA STS?, VAIDA ADRIAN răspunde dezarmant„NU MAI REȚIN EXACT, ÎNSĂ DECLARAȚIA CORESPUNDE ADEVĂRULUI, AȘA CUM AM DAT-O LA MOMENTUL RESPECTIV.   

La revenirea directorului general TOADER CRISTINEL de la cursurile de perfecționare de la ANI-SRI, în septembrie 2013, VAIDA ADRIAN  i-a relatat că a avut un conflict cu STOICHICIU CEZAR și că trebuie să-i comunice o informație despre acesta: că ar fi achiziționat „un soft care nu funcționează și nu a existat, propoziție care denotă un nonsens, o fractură logică: ori nu a existat, ori a existat, dar nu a funcționat!

TOADER CRISTINEL, intrigat fiind de informațiile contradictorii culese din unitate despre acest soft, a decis să reia discuțiile despre această problema, intuind că a fost mințit de VAIDATĂNASE și MOCANU care au făcut inițial o cercetare administrativă pro causa și, după aproximativ un an, a stat de vorba despre problema acestei achiziții de terminale „Tetra” și a softului aferent și cu: STOICHICIU CEZAR DANIONESCU MARIANA, șef Serviciu Contabilitate la acel moment; BALACI CRISTIAN și cu un reprezentat al STS, în esență, concluziile sale fiind că:

  1. Sistemul hardware și software există și a fost achiziționat în condiții legale. A identificat înDispeceratul Poliției Locale Ploieșți serverul pe care a fost „încărcat” softul și o unitate de calcul cu un CD pe care era inscripționată mențiunea „AVL”; CD-ul a fost introdus în calculator, s-a deschis pe ecran o harta a Municipiului Ploiești cu niște puncte (locațiile autospecialelor PLP dotate cu terminale TETRA).

Acesta era softul AVL livrat de SC BARBY ROUTE Brașov, dar nu a fost implementat de STS din motive tehnice de securitate și de existența a unui litigiu cu firma din Brașov.

  1. STS nu a emis nicio adresa oficialăprin care să informeze PLP:  despre motivele pentru care nu a implementat soft-ul livrat de SC BARBY ROUTE Brașov; 2. despre documentul în baza căruia a implementat soft-ul AVL proprietatea STS; 3. care sunt motivele pentru care, în cele două procese-verbale de punere în funcțiune încheiate cu PLP, STS nu a menționat/specificat că softul AVL este proprietatea sa, și nu a SC BARBY ROUTE SRL Brașov.
  2. VAIDAl-a mințit, l-a indus în eroare pe TOADER și i-a indicat vinovați pe STOICHICIU și IONESCU, deoarece „cei doi mi-au creat probleme înaintea venirii dv. în instituțieși că aceștia „M-au ținut de prost!VAIDA și-a cerut scuze față de TOADER, de STOICHICIU și față de celelalte persoane recunoscând că a minț
  3. Vinovați pentru neimplementarea sistemului AVL cumpărat de laSC BARBY ROUTE SRL Brașov, pentru neimplicarea în moderarea/ameliorarea contradicțiilor dintre STS și firma privată din Brașov și, finalmente, pentru nefuncționarea produsului achiziționat de Poliția Locală Ploiești pe procedura de achiziții publice, sunt funcționarii publici cu atribuții de conducere, cu competențe în luarea unor decizii urmare purtării unor discuții oficiale și, îndeosebi, ordonatorii de credite(VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, foști directori generali), iar nu simpli funcționari de execuție, fără nicio prerogativa de conducere și decizie (IONESCU MARIANA, STOICHICIU CEZAR DAN sau BALACI CRISTIAN).

Iata ce harababura, ce haos, in patrimoniul si bugetul Politiei Locale Ploiesti au creat cei trei corifei VAIDAMOCANU si TANASE !

Si pagubele de miliarde de lei sunt departe de a fi recuperate!!

Având în vedere și celelalte prejudicii produse de-a lungul anilor Poliției Locale Ploiești, NERECUPERATE NICI PÂNĂ ÎN PREZENT, văzând și ineficiența actuală a activității per ansamblu a efectivelor acesteia, cu greu ne abținem să nu le urăm de pe acum Noapte bună! și să-i atenționăm că ultimul care pleacă să stingă și lumina la sediu și în curte! Vom reveni cu o inregistrare audio din care reiese ca fata fostului director STS era angajata intr-o zona de interese ceea ce a determinat ca STS sa nu implementeze softul de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov dar si despre preiunile unei directoare de la Politia Locala Ploiesti pentru a anula o licitatie, sens in care aceasta directoare inca in functie s-a deplasat la Brasov pentru a se „milogi” de reprezentantii firmei in cauza. (Cristina T.).

Nota Redactiei: Prezentul articol se bazeaza, ca de obicei, pe probe, respectiv: inscrisurile despre care am facut mentiuni in cuprinsul sau, copia sesizarii penale initiale formulata de Politia Locala Ploiesti (PLP) sub semnatura lui TOADER CRISTINEL, cu nr. 6857 din 08.10.2013; Declaratie de martor TOADER CRISTINEL; Declaratii de martor VAIDA ADRIAN; Declaratia de martor TANASE DANIEL; Procesele verbale incheiate intre STS si PLP; Adresa nr. 73/23.02.2011 a PLP catre STS, in atentia directorului g-ral. lt. ing. Marcel Opris; Declaratia de persoana vatamata-parte civila pe care inteleg STOICHICIU a dat-o in cauza; Audierea faptutuitorilor nominalizati, VAIDA ADRIAN si TANASE DANIEL; Alte inscrisuri pe care identificate de noi din surse deschise ca fiind utile cauzei si dovedirii nevinovatiei celor acuzati de VAIDA; Nota de relatii de la Politia Locala Ploiesti.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Primul martor mincinos – Chifor George, șef dispecerat Politia Locala Ploiesti

Col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Fără să specifice de unde a venit „ordinul”! Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care l-a indicat. Așadar, NU A EXISTAT prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești.

Colonelul Vasile a mai declarat că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit.

La vremea respectivă, conform Procesul Verbal de mai jos, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. (vezi Minuta întâlnirii). Comisia de recepție din Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida în instanță.

 

Însă, după cum se vede și în documentul atasat, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care se „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Însă, potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS,sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile a recunoscut în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”  

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, ca multe altele clasate,  nu conținea probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată si/sau martori mincinosi. 

Cititi si „De ce a ajuns Cezar Stoichiciu o victima  a tandemului „Andrei Volosevici (inca, primar al Municipiului Ploiesti)- fin – Albu Catalin – nas (inca sef al Politiei Locale Ploiesti)”? AVC foarte GRAV!” – aici )

Reamintim ca, după achitare, în luna noiembrie 2021, Cezar Stoichiciu, unul dintre acuzaţii din dosarul TETRA a depus plângere penală împotriva tuturor martorilor, care au mers în faţa instanţei şi au denaturat, cu bună ştiinţă faptele.

Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea penală aflată pe masa procurorilor ploieşteni. Vom reveni cu un caz halucinant prin care un alt politist local a fost executat, in anul de gratie 2024, cam pe aceeasi metoda, dupa ce a atras atentia ca Politia Locala Ploiesti incalca legea si isi aroga atributii ale Politiei Nationale! (Cerasela N.).

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine” – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al CSM Ploiesti si sef de achiziții la Poliția Locală.Târât prin instanțe pentru niste dosare inventate, starea de sănătate a lui Stoichiciu a fost grav afectată dar nu s-a lăsat invins.

In fapt, acesta s-a si pensionat din cauza bolilor capatate in urma acestei hartuiri.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești a fost amânat, discutat si lungit la nesfârsit. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.După sentință, despre care nu vom vorbi în acest articol, Cezar Stoichiciu a depus plângeri împotriva martorilor mincinosi, care au denaturat adevărul, încercând să îi facă pe plac lui Mircea Negulescu.Plângerea lui a fost clasată, polițiști corupti din IPJ Prahova- ascultând ordinele lui Portocală. Doar că acum, la solicitarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti va reîncepe urmărirea penală în dosarul nr. 7176/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti la data de 14.03.2023.

Din nefericire, un alt hartuit din acest dosar nu se va putea bucura de dreptate pentru ca a decedat. Aceasta caracatita nu are limite.

Cu alte cuvinte, doar un om haituit va avea sansa de a demonstra că a fost acuzat pe nedrept, iar santajul făcut de Portocală si gașca lui (inclusiv de „trompeta” utilizata de mafie aici) va putea fi scos la lumină.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești si-a gasit soluția finală. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Organul local de paznici comunitari, foști gardieni publici, actuali „polițiști locali” va muri încet, o moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de câteva patrulări anemice și fantomatice prin oraș, trimiterea pe străzi a unor autospeciale de la rutieră care mai dau drumul la girofaruri și sirene (“Nino- Nino”), nu pentru că ar avea vreo urgență, ci ca să vadă lumea Ploieștiului că mai există, sau de “prinderea în flagrant” a câtorva babe și moși amărâți care vând “neautorizat” mărar, cimbru, pătrunjel și alte verdețuri din grădina lor “în locuri neamenajate”, veniți săracii de pe la Bratasanca, Chitorani, Corlatesti, Fanari ori de aiurea, dând mai mulți bani la maxi-taxi, decât scot ei din vânzarea produselor. Asta doar sub coordonarea de exceptie a nasului edilului, Albu Catalin.

Reamintim ca, fostul director general TOADER CRISTINEL a formulat, cu bună credință, sesizare penală la organul judiciar competent cu nr. 6857 din 08.10.2013, înregistrată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieșți la nr. 16 din dată de 08.10.2013 din Registrul procurorului de serviciu.

Plângerea a fost făcută de fostul director general TOADER în numele instituției pe care o conducea, conținea datele și informațiile pe care i le prezentasera trunchiat și inexact foștii directori generali, VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, precum și multe omisiuni cu rea credință pentru ascunderea adevărului și în dorința de a prezenta variante false ale situației de fapt, de către cei doi funcționari publici foști în funcții de conducere la nivelul Poliției Locale Ploieșți, privind încheierea și derularea contractului de achiziții publice a 120 terminale TETRA și a soft-ului AVL de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov.

Plângerea penală a fost redactată de consilierul juridic MOCANU GABRIELA ISABELA la cererea lui VAIDA ADRIAN, care i-a solicitat acesteia SĂ NU-L NOMINALIZEZE ȘI PE EL PRINTRE PREZUMTIVII FĂPTUITORI.

Sesizarea penală a fost „documentată” de VAIDA ADRIAN (potrivit propriului interes).

Mai mult, VAIDA ADRIAN l-a însoțit pe directorul general TOADER CRISTINEL la parchet, plângerea penală fiind depusă la procurorul NEGULESCU MIRCEA la PCA Ploiești, conform unei discuții telefonice anterioare prin care s-a convenit că acesta să primească sesizarea penală, mai ales că se cunoștea bine cu VAIDA ADRIAN.

Chiar VAIDA recunoaște că nu l-a informat pe TOADER CRISTINEL, concret, cu această problema, iar pe TĂNASE DANIEL susține că l-a informat, dar nu „explicit”! (filă 6 a declartiei din 18.10.2018 de la dosarul cauzei despre care vorbim).

TOADER CRISTINEL a acționat în anul 2013 în maniera descrisă mai sus pentru a nu intră sub incidența art. 263 Cod penal anterior, „Omisiunea sesizării organelor judiciare” – (1) “Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

De asemenea, acesta a respectat prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 155/2000 a poliției locale – “Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența să, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

În același registru, TOADER CRISTINEL a aplicat dispozițiile art. 21 din același act normativ de legislație primară, care prevede la alin. (1) – “În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

  1. b)să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
  2. c)să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Plângerea penală în numele Poliţiei Locale Ploiești (cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşți, pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals), s-a bazat pe existența unui prejudiciu de 485.404, 66 lei, stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici presupuși că au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi)  şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a respins funcţionarilor publici nominalizați de VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, contestaţia în anulare).

De altfel, în acest dosar, Poliția Locală nici nu s-a apărat pentru a prezența situația reală, consilierul juridic MOCANU ISABELA GABRIELA, în conivență cu VAIDA ADRIAN, nu a prezentat probe și nici nu s-a prezentat la judecată în căile de atac.

În ceea ce-i privește pe numiții VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, se consideră că aceștia au înfrânt prevederile imperative ale art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Această prevedere sancționatorie este raportată la art. 45, alin (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (s. n.) Or, cei doi, din calitatea de directori generali ai Poliției Locale, sunt potențial vinovați direct nu numai de producerea prejudiciului, de neurmarirea respectării contractului de achiziții publice și de nerecuperarea prejudiciului, inclusiv prin sesizarea organelor de urmărire penală, dar și de ascunderea tuturor acestora și a persoanelor cu adevărat vinovate față de noul director general, TOADER CRISTINELla preluarea mandatului de conducere și ulterior acestui moment.

Nici VAIDA, și nici TĂNASE, nu au întreprins niciun demers pentru reintrarea în legalitate, executarea contractului și recuperarea pagubelor, VAIDA ADRIAN apărându-se într-o notă puerilă în declarația din 18.10.2018 (filă 7): „AM ȚINUT INTERIMATUL 3 LUNI, TIMP INSUFICIENT PENTRU VREUN DEMERS!!

La rândul sau, TĂNASE DANIEL, întrebat fiind „CÂND AȚI PREDAT LUI TOADER CRISTINEL MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL, I-AȚI ADUS LA CUNOȘTINȚĂ SITUAȚIA LEGATĂ DE INEXISTENTA SAU NEFUNCTIONALITATEA SISTEMULUI SOFTWARE ACHIZIȚIONAT <DOAR PE HÂRTIE>?, declară pe data de 21.02.2019 (ds. nr. 8519/105/2015 al Tribunalului Prahova, Secția penală), la filă 11, „NU AM PURTAT CU TOADER CRISTINEL DISCUȚII PE ACEST SUBIECT, NICI EU NU CUNOȘTEAM ÎN ACEL MOMENT SITUAȚIA!

În esență, însă, situația de fapt și împrejurările adevărate referitoare la Contractul nr. 1916/02.08.2010 încheiat între Poliția Locală Ploieșți și SC BARBY ROUTE Brașov este următoarea:

După ce a preluat mandatul de director general pe data de 10.08.2012, TOADER CRISTINEL a cerut subordonaților referințe despre activitatea instituției, organigrama acesteia și informări privind problematica prioritară cu care se confruntă poliția. Din discuțiile avute cu directorul general adjunct VAIDA ADRIAN și cu fostul director general TĂNASE DANIEL (în secundar și cu MOCANU GABRIELA ISABELA, consilier juridic, SIMION MARIA, resurse umane), în prima lună de mandat a reușit să-și contureze câteva repere ale aspectelor cu care se confruntă instituția. Îndeosebi VAIDA și TĂNASE i-au explicat că se impune reorganizarea compartimentului de achiziții publice unde STOICHICIU era încadrat, acuzându-l că acționaeză „împotriva intereselor economice ale Poliției Locale. Au mai arătat făptuitorii că el și IONESCU MARIANA sunt implicați în producerea unui imens prejudiciu adus Poliției Locale Ploiești, constatat la auditul activității pe anul 2010.

Ulterior, în ianuarie 2013, TOADER CRISTINEL a aflat că, pe rolul instanțelor de judecată din Ploieșți (Tribunal și Curte), există o cauză în care poliția locală a contestat raportul Curții de Conturi a României și pentru care VAIDA angajase inoportun și neeconomic o casă de avocatură (el semnând și ordinul de plata a onorariului), în condițiile în care instituția avea si are Serviciu JuridicTOADER   l-a chestionat pe VAIDA ADRIAN în legătură cu această problema și, întrebându-l de ce nu l-a informat complet și corect, acesta i-a răspuns că i-a ascuns adevărul deoarece se află și el implicat în această chestiune și i-a fost frică de răspundere civilă și penală.

Notă: Acesta a fost momentul când TOADER CRISTINEL a aflat despre existența unui Raport al Curții de Conturi, document pe care VAIDA și TĂNASE, în secundar și MOCANU GABRIELA ISABELA, i l-au ascuns.

În declarația dată pe 10.05.2018 de martorul TOADER CRISTINEL în dosarul de instanța nr. 1525/281/2017, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta reconfirmă atitudinea neloială și nesinceră a lui VAIDA ADRIAN: „… ÎNTREBÂNDU-L PE VAIDA ADRIAN DE CE NU MI-A ADUS LA CUNOȘTINȚĂ MAI DEVREME ACEASTĂ PROBLEMĂ, ACESTA MI-A SPUS CĂ ESTE POSIBIL SĂ FIE ȘI EL VINOVAT, MOTIV PENTRU CARE A MAI LĂSAT TIMPUL SĂ TREACĂ.

În acest context, VAIDA a glisat întreaga vinovăție în sarcina subalternilor, mințind că STOICHICIU ar fi cumpărat un soft care nu există și, astfel, sistemul de monitorizare și comunicare cu autospecialele poliției aflate în teren în misiune nu funcționeazăTOADER  a continuat investigarea problemei, convocandu-l în birou pe CHIFOR GEORGE IONUȚ, șeful structurii de Dispecerat, care i-a dat o informație ambiguă, respectiv că ar fi primit un calculator în care s-a introdus un CD și că „se mișcă ceva pe monitor, iar VAIDA i-a sugerat să nu semneze niciun proces verbal.

Notă: CHIFOR GEORGE IONUȚ a semnat, totuși două procese verbale de predare primire: Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor Tetra încheiat între Serviciul de Telecomunicații Speciale prin col. VASILE MARIAN (nr. 630604/06.05.2011) și Poliția Locală Ploieșți, prin  CHIFOR GEORGE (nr. 1552/10.05.2011) șProcesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de comunicații de buclă locală pentru aplicația de management a serviciului AVL încheiat între aceleași instituții prin CRIȘU SEBASTIAN de la STS (nr. 630580/29.04.2011), respectiv nr. 1480/05.05.2011 la Poliția Locală Ploieșți, prin CHIFOR GEORGE.

Înscrisurile nu au atestat, în realitate, că s-ar fi instalat și probat funcționarea sistemului AVL livrat de SC BARBY ROUTE SRL Brașov și pus la dispoziție de Poliția Locală Ploiești către STS, ci un cu totul alt soft, similar, dar proprietatea STS, montat de acesta temporar pentru probarea / testarea comunicațiilor cu stațiile Tetra.

VAIDA ADRIAN a fost tot timpul în cunoștință de cauză că furnizorul din Brașov nu a efectuat niciodată punerea în funcțiune a sistemului AVL recepționat, iar softul auxiliar / ajutător „Tractor Guard” nu a fost expediat cu cheile de activare (declarația din 18.11.2013).

În declarația de martor din 18.10.2018, dată în ds. nr. 1525/281/2017, VAIDA ADRIAN nu numai că își contrazice propriile declarații de la urmărirea penală, dar, (de la filă 3 până la filă 8), reușește să se contrazică singur de câteva ori în aceeași declarație.

Astfel:

–         În declarația din 18.11.2013, susține că nu s-au livrat cheile de criptare, iar în declarația dată la urmărirea penală pe dată de 26 martie 2015 (ds. nr. 12092/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești), declara că au fost transmise instituției în cauză  (n.n. – STS) pentru instalarea cheilor de criptare; în declarația din 18.10.2018, evita să răspundă la întrebări incomode („nu mai rețin exact, nu știu, probabil că…”, nu îmi amintesc de această problemă…”, nu pot preciza dacă…”, nu îmi amintesc, probabil…” etc.).

–         Deși VAIDA ADRIAN a semnat „Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor TETRA, acesta oscilează flagrant în toate declarațiile date, afirmând, fie că ar fi fost pus în funcțiune sistemul AVL al lui SC BARBY ROUTE (dar cu unele deficiențe, ca de exemplu deconectarea stațiilor în anumite zone periferice ale Ploieștiului), fie că, ulterior, ar fi aflat că era împrumutat (în custodie) de la STS, deși inițial a declarat că nu cunoștea că sistemul ar fi fost al STS. Mai mult, întrebat fiind pe 18.10.2018 dacă „ESTE ADEVĂRAT CĂ URMARE UNOR DEFICIENȚE ALE SISTEMULUI AVL ACHIZIȚIONAT AȚI FOST NEVOIT SĂ ÎMPRUMUTAȚI UN SOFT DE LA STS?, VAIDA ADRIAN răspunde dezarmant„NU MAI REȚIN EXACT, ÎNSĂ DECLARAȚIA CORESPUNDE ADEVĂRULUI, AȘA CUM AM DAT-O LA MOMENTUL RESPECTIV.   

La revenirea directorului general TOADER CRISTINEL de la cursurile de perfecționare de la ANI-SRI, în septembrie 2013, VAIDA ADRIAN  i-a relatat că a avut un conflict cu STOICHICIU CEZAR și că trebuie să-i comunice o informație despre acesta: că ar fi achiziționat „un soft care nu funcționează și nu a existat, propoziție care denotă un nonsens, o fractură logică: ori nu a existat, ori a existat, dar nu a funcționat!

TOADER CRISTINEL, intrigat fiind de informațiile contradictorii culese din unitate despre acest soft, a decis să reia discuțiile despre această problema, intuind că a fost mințit de VAIDATĂNASE și MOCANU care au făcut inițial o cercetare administrativă pro causa și, după aproximativ un an, a stat de vorba despre problema acestei achiziții de terminale „Tetra” și a softului aferent și cu: STOICHICIU CEZAR DANIONESCU MARIANA, șef Serviciu Contabilitate la acel moment; BALACI CRISTIAN și cu un reprezentat al STS, în esență, concluziile sale fiind că:

  1. Sistemul hardware și software există și a fost achiziționat în condiții legale. A identificat înDispeceratul Poliției Locale Ploieșți serverul pe care a fost „încărcat” softul și o unitate de calcul cu un CD pe care era inscripționată mențiunea „AVL”; CD-ul a fost introdus în calculator, s-a deschis pe ecran o harta a Municipiului Ploiești cu niște puncte (locațiile autospecialelor PLP dotate cu terminale TETRA).

Acesta era softul AVL livrat de SC BARBY ROUTE Brașov, dar nu a fost implementat de STS din motive tehnice de securitate și de existența a unui litigiu cu firma din Brașov.

  1. STS nu a emis nicio adresa oficialăprin care să informeze PLP:  despre motivele pentru care nu a implementat soft-ul livrat de SC BARBY ROUTE Brașov; 2. despre documentul în baza căruia a implementat soft-ul AVL proprietatea STS; 3. care sunt motivele pentru care, în cele două procese-verbale de punere în funcțiune încheiate cu PLP, STS nu a menționat/specificat că softul AVL este proprietatea sa, și nu a SC BARBY ROUTE SRL Brașov.
  2. VAIDAl-a mințit, l-a indus în eroare pe TOADER și i-a indicat vinovați pe STOICHICIU și IONESCU, deoarece „cei doi mi-au creat probleme înaintea venirii dv. în instituțieși că aceștia „M-au ținut de prost!VAIDA și-a cerut scuze față de TOADER, de STOICHICIU și față de celelalte persoane recunoscând că a minț
  3. Vinovați pentru neimplementarea sistemului AVL cumpărat de laSC BARBY ROUTE SRL Brașov, pentru neimplicarea în moderarea/ameliorarea contradicțiilor dintre STS și firma privată din Brașov și, finalmente, pentru nefuncționarea produsului achiziționat de Poliția Locală Ploiești pe procedura de achiziții publice, sunt funcționarii publici cu atribuții de conducere, cu competențe în luarea unor decizii urmare purtării unor discuții oficiale și, îndeosebi, ordonatorii de credite(VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, foști directori generali), iar nu simpli funcționari de execuție, fără nicio prerogativa de conducere și decizie (IONESCU MARIANA, STOICHICIU CEZAR DAN sau BALACI CRISTIAN).

Iata ce harababura, ce haos, in patrimoniul si bugetul Politiei Locale Ploiesti au creat cei trei corifei VAIDAMOCANU si TANASE !

Si pagubele de miliarde de lei sunt departe de a fi recuperate!!

Având în vedere și celelalte prejudicii produse de-a lungul anilor Poliției Locale Ploiești, NERECUPERATE NICI PÂNĂ ÎN PREZENT, văzând și ineficiența actuală a activității per ansamblu a efectivelor acesteia, cu greu ne abținem să nu le urăm de pe acum Noapte bună! și să-i atenționăm că ultimul care pleacă să stingă și lumina la sediu și în curte! Vom reveni cu o inregistrare audio din care reiese ca fata fostului director STS era angajata intr-o zona de interese ceea ce a determinat ca STS sa nu implementeze softul de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov dar si despre preiunile unei directoare de la Politia Locala Ploiesti pentru a anula o licitatie, sens in care aceasta directoare inca in functie s-a deplasat la Brasov pentru a se „milogi” de reprezentantii firmei in cauza. (Cristina T.).

Nota Redactiei: Prezentul articol se bazeaza, ca de obicei, pe probe, respectiv: inscrisurile despre care am facut mentiuni in cuprinsul sau, copia sesizarii penale initiale formulata de Politia Locala Ploiesti (PLP) sub semnatura lui TOADER CRISTINEL, cu nr. 6857 din 08.10.2013; Declaratie de martor TOADER CRISTINEL; Declaratii de martor VAIDA ADRIAN; Declaratia de martor TANASE DANIEL; Procesele verbale incheiate intre STS si PLP; Adresa nr. 73/23.02.2011 a PLP catre STS, in atentia directorului g-ral. lt. ing. Marcel Opris; Declaratia de persoana vatamata-parte civila pe care inteleg STOICHICIU a dat-o in cauza; Audierea faptutuitorilor nominalizati, VAIDA ADRIAN si TANASE DANIEL; Alte inscrisuri pe care identificate de noi din surse deschise ca fiind utile cauzei si dovedirii nevinovatiei celor acuzati de VAIDA; Nota de relatii de la Politia Locala Ploiesti.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Primul martor mincinos – Chifor George, șef dispecerat Politia Locala Ploiesti

Col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Fără să specifice de unde a venit „ordinul”! Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care l-a indicat. Așadar, NU A EXISTAT prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești.

Colonelul Vasile a mai declarat că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit.

La vremea respectivă, conform Procesul Verbal de mai jos, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. (vezi Minuta întâlnirii). Comisia de recepție din Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida în instanță.

 

Însă, după cum se vede și în documentul atasat, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care se „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Însă, potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS,sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile a recunoscut în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”  

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, ca multe altele clasate,  nu conținea probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată si/sau martori mincinosi. 

Cititi si „De ce a ajuns Cezar Stoichiciu o victima  a tandemului „Andrei Volosevici (inca, primar al Municipiului Ploiesti)- fin – Albu Catalin – nas (inca sef al Politiei Locale Ploiesti)”? AVC foarte GRAV!” – aici )

Reamintim ca, după achitare, în luna noiembrie 2021, Cezar Stoichiciu, unul dintre acuzaţii din dosarul TETRA a depus plângere penală împotriva tuturor martorilor, care au mers în faţa instanţei şi au denaturat, cu bună ştiinţă faptele.

Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea penală aflată pe masa procurorilor ploieşteni. Vom reveni cu un caz halucinant prin care un alt politist local a fost executat, in anul de gratie 2024, cam pe aceeasi metoda, dupa ce a atras atentia ca Politia Locala Ploiesti incalca legea si isi aroga atributii ale Politiei Nationale! (Cerasela N.).

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

 INTOARCEREA “RABINULUI” – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

                                                                      Articol pentru “cunoscatori” : AVIZ AMATORILOR!

Din sursele nostre – care sunt mai bune decat ale lor, aflam ca in perioada urmatoare se va intoarce in tara unul dintre pionii importanti din zona de intelligence, cunoscut in “mediile” de specialitate sub numele de “Rabinul” (referire la originile sale cu legatura in Tara Sfanta), personaj aflat de ceva timp intr-un (auto)exil impus sub acoperire “externa” intr-o tara occidentala, partener strategic al României.

In fapt, daca ne aducem bine aminte, a fost unul dintre opozantii remarcabili ai nefastului regim Coldea (cel putin in ultima perioada a acestuia, cand deraierile personajului amintit luasera amploarea pe care o cunoaștem), plecarea fiind de fapt o consecinta directa a adversitatii declansate, insa datorita sprijinului de care “Rabinul” beneficiaza din partea unor importanti parteneri strategici externi, s-a convenit asupra acestui compromis. Interesant este faptul ca, se pare, actuala conducere a institutiei, recunoscandu-i unele merite, ar fi fost de acord cu trecerea in rezerva / pensionare cu gradul de general (daca e mult sau daca este putin, vom vedea).

Si mai interesant este, conform acelorasi surse, ca aceasta intoarcere a “fiului risipitor” ar avea legatura si cu coagularea unor forte in vederea implicarii intr-un fel sau altul in miscarile electorale din acest an (poate cele mai importante dupe 1989), in vederea preluării / manipulării ulterioare (îl recomandă aceste calități), direct sau prin interpuși, a unei hălci cat mai mare de putere.  Un astfel de personaj poate coordona lejer astfel de acțiuni, “mișcându-se” în această stare de fapt prezentată anterior ca pestele in apa, conexiunile si anvergura din zona media / politica si de afaceri (de unde are o sustinere substantiala, datorata si raspunderii avute pe linia de munca specifica) fiind bine cunoscute in medii. Caracter foarte abil, stăpânește perfect zona de informații însă extrem de periculos și răzbunător (conform chiar unor apropiați), dar având așa-zisa școală veche (face pe “prostu” și nu îți dai seama de adevaratele intenții), reușește foarte bine să nu îi intuiești niciodată planurile.

Noi stim si pozitia pe care “Rabinul” a avut-o intr-o unitate de elita ce in teorie nu exista nici atunci si sigur nici acum, aceasta recalibrare, in jurul acestuia, a unei parti din fosta sa echipa (implicati astazi in diverse afaceri, de la consultanta de specialitate, firme cu specific pe zona de intelligence / investigatii, criptomonede s.a.) precum si a altor cadre cu functii de conducere, fiind deosebit de remarcabila (sunt raliati se pare si fosti ofiteri din zone de informatii paralele / adiacente, personaje ce de-a lungul timpului l-au sprijinit, la vedere sau nu, datorita “ascendentei” paterne din celebra U.M. 0110 – la fel, pentru cunoscatori).

Asteptam cu interes aceasta mutare (lancezeala acestui personaj departe de zonele de acțiune din țară fiind resimțită în mediile specifice), insa avertizam inca de pe acum ca suntem cu “ochii” pe el (in incheiere, domnule Avi Rasin – cum va spun rudele de la Tel Aviv, nu? – punem si noi in declaratia de avere ceasul Ulysse Nardin si nu numai sau “casuta” de la Silistea Snagovului, din coada lacului, ca banuim ca si interpusii astia cat sa o mai tina sa – asta sa vedeti ca stim si noi, nu numai ei).

Cunoastem ca e de actualitate sa facem pe prostii si pe modestii (va place mult asta, am inteles), dar totusi …(Cerasela N.).

 

 




Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

FOTOGRAF BUCURESTI FOTOGRAF BUCURESTI
Uncategorized3 ore inainte

Căutați un fotograf talentat și experimentat pentru nunta voastra?

FOTOGRAF BUCURESTI: Echipa Lights and Tales – Momente Magice Imortalizate Căutați un fotograf talentat și experimentat în București? Echipa Lights...

Exclusiv7 ore inainte

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I. – Ziarul Incisiv de Prahova

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Care sunt cele mai bune locuri pentru drumeții în apropierea Galațiului Care sunt cele mai bune locuri pentru drumeții în apropierea Galațiului
Turism9 ore inainte

Care sunt cele mai bune locuri pentru drumeții în apropierea Galațiului?

Explorarea naturii prin drumeții reprezintă o modalitate ideală de a te reconecta cu mediul înconjurător, de a-ți încărca bateriile și...

sistem fotovoltaic sistem fotovoltaic
Uncategorized11 ore inainte

Mentenanta unui sistem fotovoltaic – o poti realiza de unul singur?

  Inspectia generala, precum si mentenanta periodica a unul sistem fotovoltaic pot fi facute de echipa de experti care a...

Eveniment12 ore inainte

easySales: Perioada Valentine’s Day, 1 și 8 martie a crescut coșul de cumpărături online la 244 de lei; categoriile preferate sunt Casă și bucătărie, Electronice, Artă și hobby

În perioada 14 februarie – 14 martie 2024, valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut la 244 de lei,...

Uncategorized13 ore inainte

Samsung Galaxy Tab S6 Lite (2024): Stil și funcționalitate într-un pachet complet

Tableta include celebrul S Pen, un design elegant și o baterie de lungă durată perfectă pentru a duce la bun...

Uncategorized13 ore inainte

SWISS CLINICS participă la AMWC Monaco 2024, cel mai important congres mondial de medicină estetică și anti-îmbătrânire din lume

AMWC Monaco 2024 are loc în cadrul Grimaldi Forum, în perioada 27-29 martie, și aduce împreună peste 15.000 de participanți Swiss...

camere supraveghere camere supraveghere
Social13 ore inainte

Importanta prezentei unor camere de supraveghere in magazinele de suvenire

In era moderna, securitatea a devenit o preocupare majora pentru toti cei care detin afaceri, indiferent de domeniul in care...

cursuri de agent de securitate cursuri de agent de securitate
UncategorizedO zi inainte

Cursuri de agent de securitate – motivul principal pentru care sa le urmezi

  Activezi deja ca agent de paza si nu stii daca ar trebui sa urmezi cursuri de agent de securitate?...

slabit rapid slabit rapid
UncategorizedO zi inainte

Trucuri pentru slabit rapid – ar trebui sa le urmezi?

  Cand vine vorba de slabit, acest proces este deseori asociat cu viteza – slabirea rapida este pentru multi o...

ExclusivO zi inainte

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine” – Ziarul Incisiv de Prahova

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

EvenimentO zi inainte

UP Generation lansează Life Skills Pro: Primul program de mentorat din România care transformă viitorul tinerilor

București, 27 martie, 2024: Cu obiectivul de a aduce soluții și sprijin unei generații aflate în căutarea direcției și a...

Uncategorized2 zile inainte

Cum s-a schimbat relația românilor cu băncile în ultimii 8 ani? De la zeci de mii de procese, la negociere și rezolvare amiabilă

27 martie, București. Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă...

Eveniment2 zile inainte

Samsung extinde Galaxy AI cu One UI 6.1

Samsung Electronics îmbunătățește experiența utilizatorilor pe o gamă largă de dispozitive Galaxy prin lansarea actualizării One UI 6.1*. Începând cu 28...

Exclusiv2 zile inainte

 INTOARCEREA “RABINULUI” – Ziarul Incisiv de Prahova

                                         ...

Uncategorized3 zile inainte

Kingston Digital lansează SSD-urile industriale i-Temp

formate de 2,5-inch & M.2 2280 Pentru integratorii de sisteme și inginerii de proiectare Managementul ciclului de viață și asistență...

Top Știri ALBA