Exclusiv
„La IPJ Galati au nevoie de timp suplimentar, ca sa activeze fiecare, cate doua celule nervoase” – Ziarul Incisiv de Prahova
Abuzatoarea de la IPJ Vaslui, dezvaluie Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul!
Conduita abuziva a sefei de resurse umane de la IPJ Vaslui, intr-un anumit context justificativ, care a legitimat sindicatul sa procedeze la o dezvaluire publica, pe pagina de Facebook.
Au existat trei agenti de politie, membri SPRD (Codreanu, Berica, Baciu) pusi la dispozitie in urma reorganizarii, abuzati de sefa SMRU din IPJ Vaslui, Sucheana-Sandu Monica.
Ulterior, s-a aflat ca mai erau inca alti sase agenti, victime ale aceluiasi tip de conduita abuziva. (Vedeti in dovedire, in foto, adresa SRU din IPJ Vaslui nr. 73862/17.06.2024)
Sefa SRU a incalcat de mai multe ori un text foarte clar dintr-o lege in vigoare (art.27 indice 31 din lege 360/2002) refuzand sa le puna la dispozitie toate functiile vacante din unitate si din tara, astfel ca agentii pusi la dispozitie sa isi exercite neingradit dreptul recunoscut de lege de opta pentru oricare din functiile vacante si pentru care indeplineau conditiile legale de ocupare.
Celor trei agenti membri SPRD le-au fost prezentate doar 14 posturi vacante, deși Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui era obligat sa le prezinte toate 79 de astfel de posturi vacante. Nu s-au prezentat acestora, desi erau indreptatiti, nici posturile vacante din alte unitati MAI.
Sindicatul, la cererea membrilor vatamati, prin echipa liderilor nostril locali, Nechifor -Botea si cu suportul meu, s-a implicat in intocmirea si in trimiterea contestatiilor la IGPR, inclusiv s-a actionat pentru introducerea unui actiuni in justitie (cu avocat platit din fondurile sindicatului).
In aceeasi postare de acum cinci zile, v-am prezentat public si dovada esentiala ce contine recunoasterea clara facuta de IGPR, ca organ superior, a conduitei abuzive a sefei SRU de la IPJ Vaslui: scrisoarea IGPR nr 690190 din 10.06.2024 catre IPJ Vaslui, semnata de catre seful resurselor umane din IGPR, cms sef Grecu Alexandru.
La finalul scrisorii, respectivul ii adresa umil, abuzatoarei de la SRU Vaslui, o “rugaminte” ca individa sa respecte legea, desi aici era un ditai buboiul purulent, un ditai cazul penal de abuz in serviciu, cu acte materiale multiple.
Ce nu v-am prezentat la momentul primei postari ( de acum cinci zile)?
Scopurile postarii si o analiza juridica minimala (o palpare a dreptului, cum zic cei de la contencios administrativ) a faptelor cu iz penal savarsite de unii si altii.
Deci, care au fost scopurile sesizarii publice?
Sa devoalam public, fiind noi intr-o postura de legitimitate, o conduita ilegala care prezenta caracteristici penale, aparuta la IPJ Vaslui in exercitarea unui functii publice de conducere si careia i-au cazut victime trei agenti de politie, ulterior aparand dovezi ca sunt noua victime, toti agenti. Conduita a fost ascunsa ( de raspunderea juridica) de organele superioare sefei SMRU, care nu si-au indeplinit obligatiile impuse de lege.
2)
Sa observam daca apar, chiar daca cu un grad de intarziere, acele reactii corecte (impuse de lege), din partea acelor autoritati centrale sau chiar din Vaslui, cu atributii in descoperirea si combaterea faptelor penale care se urmaresc penal „din oficiu”, categorie din care face parte si infractiunea de abuz in serviciu.
3)
Sa observam reactia publica, inclusiv a mass media (Multumim, publicatiei Vremea Noua care a preluat subiectul!);
4)
Sa contribuim, dupa puterile noastre si cu mijloacele noastre, la prevenirea aparitiei unor conduite abuzive similare, la alte structuri de resurse umane teritoriale, in special in conditiile in care IGPR manifesta o conduita laxa, de ignorare a unei conduite grave care putea fi foarte bine un simptom local al unui fenomen toxic general la nivelul tarii, in activitatea structurilor de resurse umane.
(De fapt acum nu foarte multi ani, am mai avut un caz similar de abuz, in care victima a fost chiar colegul nostru Florin Raica, ofiter la IPJ Mures si presedinte al organizatiei locale a sindicatului. Deci nu doar agentii pot cadea victime, ci si ofiterii!)
5)
Sa aratam un demers concret sindical de aparare a membrilor nostri, incununat de succes. Orice sindicat este in drept sa isi prezinte public, succesele, pentru a mentine increderea membrilor in competenta si eficienta sindicatului. Altfel, de ce ai cotiza la un sindicat care se dovedeste incapabil sa isi apere membrii cand sunt abuzati de reprezentantii angajatorului? Atentie ca nu ma refer la o aparare absoluta, absurda, ci doar la acea ipoteza dezirabila in care membrul este nevinovat iar angajatorul (prin reprezentantii implicati) se afla in zona abuzului, a ilegalitatii.
Acum, dupa trecerea a cinci zile, inca vrem sa mai insistam, sa mai detaliem pe subiect intrucat consideram ca este unul grav, important si ca din el, toti, mici sau mari, sefi sau executanti, au sansa sa invete ceva folositor!
In special au de invatat din subiect, agentii de politie!
Pentru ca ei sunt cei care cad cu predilectie, victime ale acestui tip de abuz specific, identificat de noi local, la IPJ Vaslui, dar care stim ca se manifesta si in alte judete.
Daca esti ignorant in ceea ce priveste drepturile tale si obligatiile lor, este firesc ca vei avea dificultati in a recunoaste cand esti victima unui abuz si totodata va fi dificil sa te aperi.
Iepurele poate scapa de statutul de iepure, prin educatie. Un ofiter sau agent interesat de educatie in ceea ce priveste macar o parte din drepturile lui de munca, care mai are si un pic de curaj, care mai are si un sindicat in ajutor (conteaza si ce sindicat) nu va mai fi considerat o prada sigura pentru un sef SMRU.
Deci sa le luam pas cu pas, cu explicatii!
Daca in prima scrisoare de la IGPR, victimele mentionate erau trei, agentii Baciu, Haralambie si Codreanu, in adresa SMRU din IPJ Vaslui nr. 73862/17.06.2024 au aparut inca sase victime nominalizate, toti din categoria agentilor de politie.
Deci avem, in total noua victime identificate cert ale abuzatoarei sef de serviciu resurse umane!
E foarte posibil ca numarul victimelor sa fie chiar mai mare, existand o prezumtie rezonabila ca sefa in cauza a mai practicat, netulburata, magaria asta, si in trecut.
Ca o paranteza, cica comisarul sef Sucheana-Sandu Monica ar fi si presedinta organizatiei judetene a CNP. Daca este adevarat, Bravo, CNP! Felicitari si membrilor CNP din IPJ Vaslui care au stiut sa aleaga, cu o “intelepciune” admirabila, sefa cea mai potrivita! Lupul, sef peste oi.
Referitor la dorinta noastra de a observa daca apar, chiar daca cu un grad de intarziere, acele reactii corecte (impuse de lege), din partea autoritatilor, aici poate este util sa va fac rapid un curs intensiv, o expunere a normelor incidente!
Deci, ce este Abuzul in Serviciu?
Art 297 Cod Penal:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Avem asa ceva, in speta de la IPJ Vaslui? Aparent, avem cam tot ce trebuie!
Avem functionar public (SUCHEANA SANDU MONICA, sefa SRU) in exercitare atributii, avem lege incalcata cu intentie (art.27 indice 31 din lege 360/2002), avem vatamare a drepturilor sau intereselor legitime pentru trei+ sase agenti de politie abuzati!
Incalcarea legii (ca act emis de parlament sau echivalent) este clar recunoscuta prin doua documente oficiale:
• Scrisoarea IGPR nr 690190/10.09.2024 publicata de sindicat inca de acum cinci zile;
• Scrisoarea IPJ Vaslui nr.73862/17.06.2024, emisa chiar de abuzatoare, sefa serviciului de resurse umane, in care sunt nominalizate inca sase victime.
Care sunt formele de sesizare ale unei infractiuni, enumerate de legea procedural penala?
(1) Plangere;
(2) Denunt;
(3) Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane ( art.291 CPP);
(4) Sesizarea din oficiu (art.292 CPP).
Plangere si denunt presupun ca stiti toti care sunt, intrucat marea majoritatea a cititorilor paginii sunt politisti sau fosti politisti. Deci oameni cu un anumit grad de expertiza profesionala minimala.
O sa le reproduc doar pe ultimele doua.
Art. 291. (Sesizările făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alte persoane
)
(1) Orice persoană cu funcţie de conducere în cadrul unei autorităţi a administraţiei publice sau în cadrul altor autorităţi publice, instituţii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum şi orice persoană cu atribuţii de control, care, în exercitarea atribuţiilor lor, au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală şi să ia măsuri pentru ca urmele infracţiunii, corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă să nu dispară
(2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuţiilor sale a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală.
Art. 292. –
Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 și încheie un proces-verbal în acest sens.
O sa amintesc si Art.3 CPP:
Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.
Retinand cele de mai sus,
Faptele care apartin ilicitului penal, savarsite de un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu, nu beneficiaza de nicio protectie informationala legala. Ele nu pot fi tinute ascunse de autoritatile si functionarii publici care afla de existenta acestora.
Functionarul public care ia la cunostinta de savarsirea unei infractiuni care se urmareste din oficiu, este obligat sa formuleze sesizarea prevazuta de art.291 Cod Procedura Penala (daca nu are aviz), sub pedeapsa penala prevazuta de art.267 CP care poate merge, in anumite conditii, intr-un concurs real cu intractiunea de favorizare a infractorului.
Potrivit art.267 Cod Penal (“Omisiunea sesizării”):
(1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Art.267 poate merge in concurs real cu favorizarea infractorului (art.269 CP) cand exista si alte acte suplimentare, in afara de simpla inactiune, tacere.
Am lamurit care sunt obligatiile functionarului public care sesizeaza o situatie potential penala. Au fost respectate?
Daca ne uitam la starea de fapt cunoscuta, raspunsul este negativ.
Seful DMRU-IGPR, Alexandru Grecu, luand cunostinta de o fapta posibil penala, era obligat sa faca sesizarea prevazuta de art.291 Cod Penal.
A luat la cunostinta ca sefa SRU VASLUI a incalcat o lege in vigoare? Bineinteles! Fara niciun dubiu! Dovada incontestabila este scrisoarea IGPR intocmita chiar de respectivul.
A facut Grecu, sesizarea penala pe care era obligat de lege sa o faca? Nu! A intrat sub infractiunea de omisiune a sesizarii, acest sef de resurse umane din IGPR (care nu are aviz de organ de cercetare al politiei judiciare)? Eu sunt de opinie ca da!
Scrisoarea IGPR pleca de la IGPR si ajunge la seful IPJ Vaslui! Baiatul asta (imputernicit cms sef Pelin Dan) are aviz de organ al politiei judiciare. Ca asa au toti sefii IPJ (sau aveau) ca sa mai faca si ei un banut suplimentar. Sa isi traga sporul de judi (neuro).
Deja la acest punct, seful IPJ Vaslui era si competent si obligat sa faca sesizarea din oficiu (art 292 CPP, ca are aviz)) pentru abuzul in serviciu savarsit de sefa de resurse umane. Sa nu uitati! Noua insi. Noua victime. Noua agenti de politie!
Nu a facut-o! A mers pe burta, coate si genunchi, si imputernicitul! Ca doar nu credeati ca fost pus acolo, sa revolutioneze el, rotatia pamantului. Sa fim seriosi!
S-ar putea presupune, in mod rezonabil, ca niciun functionar din conducerea IPJ Vaslui detinator de aviz de politie judiciara, nu a cunoscut abuzul sefei de la SRU, mai inainte sa publice sindicatul, scrisoarea IGPR?
Sau niciunul de la control intern din IPJ Vaslui? Mie imi este greu sa cred. Nu ar fi absolut imposibil, dar eu nu cred.
Este susceptibil si seful imputernicit al IPJ Vaslui de comiterea unei infractiuni? Este! A tacut si el. A ales sa acopere o infractiune. Sau, cu alte cuvinte, a ales sa blocheze investigarea unui fapte posibil penale, in scopul favorizarii sefei SMRU.
Asta daca nu cumva erau complici deja. Pentru ca e foarte posibil ca abuzatoarea de la SMRU, de fapt sa fi fost inca de la inceput, pionul de manevra al sefului IPJ Vaslui.
Sa fi executat, inca de la inceput, indicatiile acestuia. Deci este foarte posibil ca autorul moral al abuzului asupra celor noua agenti de politie sa fie chiar seful IPJ Vaslui, ascuns dupa fusta sefei SMRU. Iar sefa SMRU, doar instrumentul, executantul, soldatul. Bila de popice!
In continuare, s-a tacut malc de onor organele de orice fel, pana in ziua in care sindicatul a dezvaluit public, pe pagina de Facebook a sindicatului, faptele posibil penale ale sefei SRU impreuna cu dovada absoluta, scrisoarea IGPR, trimisa noua, informal, de catre un justitiar sub protectia anonimatului si care a avut incredere ca macar noi o sa procedam corect. Ca nu suntem implicati in cloaca de coruptie si abuz de la IPJ Vaslui!
De la acest moment al dezvaluirii publice al unor fapte vadit ilegale si mirosind grav a abuz in serviciu, cu noua victime agenti de politie, ce organ s-a sesizat din oficiu?
Pana acum, gheata la mal, desi stirea s-a propagat in spatial public, fiind preluata inclusiv de publicatia locala Vremea Noua! Adica a aflat si aparatul central al MAI, a aflat si IGPR, au aflat DGIPI, DGA, IPJ Vaslui (toti), cainii vagabonzi, pasarile de curte, inclusiv dobermanii de la controlul intern al IPJ Vaslui. Au aflat de fapt, toate vietatile din judetul Vaslui.
Azi, 19.06.2024, Noi inca mai asteptam acele reactii corecte ale autoritatilor competente, care, pana la data prezentei scrieri, intarzie sa apara.
Intre timp, ne uitam comparativ la cazul sefului IPJ CLUJ Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, retinut de DNA, caz care beneficiaza de o publicitate enorma din cauza ca este nepotul lui Ioan Rus si ca a intrat DNA-ul pe fir.
Oare la Vaslui, exista DNA? Or avea dosare sau sunt intr-o perioada de reflectie?
Ok, doamna SMRU nu s-a auzit sa fie vreo nepoata de baron politic.
Dar avem noua victime. Noua agenti de politie! Si cu siguranta, abuzul doamnei sefe a servit cuiva sa obtina un folos necuvenit. Din directionarea fortata a agentilor de politie catre niste functii vacante pe care nu voia nimeni sa le ocupe, cineva a obtinut un folos necuvenit.
Pana la acest punct, am incercat sa descifram, un pic, partea referitoare la obligatiile si consecintele (penale) pentru nerespectarea obligatiilor functionarului public.
Ce se poate spune despre partea particularilor (persoane fizice si juridice de drept privat) care iau cunostinta de existenta unui infractiuni? Exista drepturi? Exista obligatii?
Particularii au o obligatie legala de denuntare doar cand se savarsesc “fapte prevăzute de legea penală contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane” (art.266 Cod Penal, Nedenuntarea).
Ceea ce inseamna ca pentru restul infractiunilor de care ia la cunostinta, particularul ( persoana fizica sau juridica) are un drept sa le aduca la cunostinta si sa aleaga totodata cum le aduce la cunostinta.
Poate alege sa faca un “denunt” depus cu nr de inregistrare la organul penal competent.
Poate alege calea dezvaluirii publice a faptelor penale de care ia la cunostinta, adica un denunt public, mai ales cand suspecteaza ca autoritatile care au luat cunostinta, pun batista pe tambal. Cand exista suspiciuni de musamalizare.
O sa ma opresc pentru moment, aici, ca deja e untext foarte lung!
Inca mai asteptam, zilele acestea, acele reactii corecte de la IGPR, de la IPJ Vaslui, DGIPI, DGA, DNA, care intarzie sa apara.
Nu excludem nici posibilitatea initierii unei manevre ieftine pe care au mai incercat-o in trecut, asupra sindicatului, alti sefi de IPJ, manevra care nu a tinut in trecut si nu o sa tina nici acum.
Adica in dorinta lor de a-l depista si de a se razbuna pe cel care a sifonat la sindicat, furnizand inscrisuri si/sau fotografii doveditoare ale unor fapte abuzive de natura disciplinara sau penala, au existat conducatori de ipj care au comandat deschiderea unor dosare in rem pe art. 304 Cod Penal, cu singurul scop de a se santaja reprezentantii sindicatului sa dezvaluie “ciripitorul.”, in vederea tragerii pe roata a tradatorului, mai dezvaluie sursa citata. (Cerasela N.).
Afaceri
UZINEX livrează prima centrală fotovoltaică mobilă din România către ARS INDUSTRIAL | Comunicat de presă
Soluția elimină autorizația de construcție pentru proiectele alimentate cu energie regenerabilă pe fonduri europene
Iași, România — 25 mai 2026 — UZINEX, integrator industrial cu sediul în județul Iași, anunță livrarea primei centrale fotovoltaice mobile din România către beneficiar, companie cu sediul în Ploiești, județul Prahova. Soluția — un container expandabil care se desfășoară pe aproximativ 60 de metri liniari de panouri fotovoltaice — alimentează un echipament 100% electric de subtraversări orizontale, eligibil pentru finanțări din fonduri europene.
O soluție pentru un decalaj structural al finanțărilor europene
Legislația actuală a Uniunii Europene impune ca echipamentele achiziționate din fonduri europene și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie 100% electrice, fără emisii directe. Această cerință a creat un decalaj operațional: echipamentele eligibile sunt frecvent destinate utilizării pe șantiere izolate, acolo unde rețeaua publică de energie electrică lipsește sau este insuficientă, iar soluțiile clasice de alimentare — generatoarele diesel — contravin chiar principiului pentru care s-au cheltuit banii europeni.
Centrala fotovoltaică fixă, ca alternativă, presupune un parcurs birocratic de minimum șase luni — autorizație de construcție, racord la rețea, aviz ANRE — și o instalare permanentă într-o singură locație, în contradicție cu specificul șantierelor mobile care se relochează de la un proiect la altul.
Centrala fotovoltaică mobilă livrată de UZINEX rezolvă simultan ambele probleme: este integrată într-un container transportabil, nu necesită autorizație de construcție și se redislocă împreună cu echipa client la fiecare nou șantier.
Configurația livrată către beneficiar
Modelul livrat reprezintă varianta compactă din gama UZINEX de centrale fotovoltaice mobile, dimensionată pentru alimentarea unui echipament electric de subtraversări orizontale și a sculelor auxiliare de șantier.
Specificații tehnice principale:
- Panouri fotovoltaice instalate: 24 kW
- Sistem de stocare: 52 kWh baterii LiFePO4
- Invertor hibrid: 24 kW
- Dimensiune container transport: 3 × 2,5 metri
- Lungime panouri desfășurate: ~60 metri liniari
- Conectică: priză 220 V monofazic, priză 380 V trifazic, priză încărcare auto electric
- Climatizare: aer condiționat integrat pentru menținerea bateriilor la temperatură optimă
- Mobilitate: roți tip off-road pentru deplasare pe teren accidentat
Configurația conectică a fost dimensionată conform cerințelor beneficiarului. La cerere, modelul poate fi extins cu prize suplimentare, sisteme de iluminat exterior, monitorizare la distanță și conectivitate GSM.
Gama completă: de la 3 metri la 12 metri lungime container
Modelul livrat către beneficiar reprezintă varianta de intrare a gamei UZINEX. Producătorul oferă centrale fotovoltaice mobile în configurații adaptate volumului de consum al fiecărui client, de la modelul compact până la containerul industrial 40 ft.
La capătul superior al gamei, containerul de 12 metri lungime poate găzdui până la 160 kW panouri fotovoltaice instalate și 620 kWh capacitate de stocare — o autonomie comparabilă cu o microcentrală fixă, fără constrângerile birocratice ale acesteia. Toate variantele sunt customizabile pe specificul fiecărui proiect.
Aplicații dincolo de șantierele civile
O centrală fotovoltaică mobilă este o soluție multi-funcțională. Aplicațiile identificate de UZINEX includ:
- Șantiere de construcții civile și lucrări edilitare
- Echipamente electrice alimentate pe fonduri europene și PNRR
- Operațiuni militare și tabere temporare
- Stații mobile de încărcare auto electric
- Evenimente outdoor și festivaluri
- Operațiuni de ajutor umanitar în zone fără infrastructură energetică
„Există un decalaj structural între cerințele actuale ale fondurilor europene — care impun echipamente 100% electrice — și capacitatea reală a infrastructurii de a livra energie acolo unde se desfășoară lucrările. Centrala fotovoltaică mobilă este răspunsul nostru concret la acest decalaj. Este o soluție românească, gândită pentru o problemă reală a pieței locale, livrată unui client român care a luat decizia corectă de a investi în echipamente eligibile pentru finanțările UE.”
Andrei-Sorin Baciu, co-fondator UZINEX
Pentru un studiu de caz tehnic complet, cu fotografii și detalii suplimentare despre implementarea la beneficiar, vezi:
Despre UZINEX
UZINEX (SC GW LASER TECHNOLOGY SRL) este un integrator industrial român cu sediul în județul Iași, specializat în furnizarea de soluții turnkey pentru echipamente CNC, laser, energie regenerabilă, ambalare, reciclare, prelucrarea metalelor și utilaje grele. Compania oferă garanție de 60 de luni pe echipamente, suport tehnic sub 36 de ore și eligibilitate pentru finanțări din fonduri europene și PNRR. Mai multe informații la www.uzinex.ro.
Andrei-Sorin Baciu — Co-fondator UZINEX
📧 Email: contact@uzinex.ro
📞 Telefon: +40 785 377 577
🌐 Web: www.uzinex.ro
Exclusiv
Festivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin
Pentru al patrulea an consecutiv, în ultimul weekend al lunii aprilie, festivalul Suflet de România a readus la viață lumea satului de altădată, cu artizani ai gustului autentic, meșteșugari gata să arate tainele unor meserii transmise din moși-strămoși și cu artiști din și pentru toate generațiile. A fost cea mai amplă ediție organizată până acum de Profi, cu peste 25.000 de participanți din toate colțurile țării și chiar din afara granițelor, care pe parcursul a două zile au descoperit cum sunt continuate tradițiile, unind comunitățile.
Pe lângă întâlnirea cu mici producători locali, meșteșugari și artizani din toată România, vizitatorii s-au bucurat de ateliere cu meșteșugari iscusiți, piese de teatru în aer liber, dansuri populare, concerte live și de o intervenție surpriză a Grupului Vocal SONG. Pe scena celei de-a patra ediții a festivalului Suflet de România au urcat, între alții, Theo Rose, Damian Drăghici & Brothers, Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca.
Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteței Sale Regale Radu, Principele Consort al României, alături de Xavier Piesvaux, Country Manager Ahold Delhaize România, Mihai Spulber, Business Unit Lead Profi, Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România, numeroase oficialități, autorități centrale și locale și alți reprezentanți Profi și Mega Image. Startul oficial a fost dat sâmbătă, după ce distinsul grup a încheiat un tur al micilor producători și artizani.
Evenimentul a continuat și tradiția caravanei medicale, oferind din nou consultații gratuite pentru comunitatea din Săvârșin și împrejurimi, cu ajutorul unor medici specialiști în oftalmologie, cardiologie, neurologie, pneumologie și ORL. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, mai ales al celor cu posibilitate redusă de deplasare, Profi a adus aproape de ei servicii medicale de calitate, prin implicarea experților de la Asociația ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara.
„Suflet de România este o oglindă pentru tot ceea ce este frumos, bun și pentru ceea ce ne face bine și merită păstrat și transmis mai departe. Festivalul care la actuala ediție a adunat peste 25.000 de participanți veniți din toate colțurile țării, dar și din afara granițelor, arată cum se pot consolida comunitățile și susține micii producători locali, artizanii și meșteșugarii români pentru a face în continuare ceea ce știu ei cel mai bine. Festivalul nu are o miză economică pentru Profi, dar aduce un câștig clar pentru români și pentru România. Împreună învățăm cum să promovăm tradițiile și să susținem comunități, să fim uniți în jurul valorilor autentice și să redescoperim bucuria de a petrece timp împreună în mijlocul naturii, mai conectați unii cu ceilalți”, declară Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România.
Festivalul Suflet de România încurajează comunitatea să se conecteze la valorile autentice, la gusturile bune și la tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală.
Tradiție pentru susținerea producătorilor locali
La Profi implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi sunt dedicate timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali. Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.
Prin numărul angajaților săi, Profi, parte din grupul Ahold Delhaize, este în topul angajatorilor privați din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, au o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.
Exclusiv
Când să vii la Clinica Hereditas Suceava dacă ai dureri de cap dese și ți-e teamă de diagnostic
Ai dureri de cap care revin săptămânal, poate și greață, poate și sensibilitate la lumină. Eviți să mergi la un cabinet de neurologie pentru că îți e teamă de adevăr. Află de ce să-ți faci curaj.
De câteva luni, durerile de cap revin. Uneori ca un puls în tâmplă, alteori ca o presiune în spatele ochilor. Ai căutat simptomele online și ai închis browserul de teamă. Un cabinet de neurologie Suceava nu e locul unde mergi să afli ce e mai rău, ci unde afli cu ce ai de-a face.
Cum decurge o consultație într-un cabinet de neurologie
- Neurologul te întreabă când au apărut simptomele, cât durează episoadele și ce le declanșează (aceasta este anamneza.)
- Urmează examinarea clinică: reflexe, coordonare, echilibru, sensibilitate.
- Dacă e nevoie de investigații suplimentare, medicul îți explică de ce și ce caută.
Întreaga consultație inițială durează 20-30 de minute, fără nicio procedură dureroasă.
De ce frica de diagnostic te face să amâni și cum se întoarce împotriva ta
Dacă nu știi, nu te doare, nu? Corpul tău nu funcționează după logica asta. Migrena episodică (câteva atacuri pe lună) poate deveni migrenă cronică, adică peste 15 zile cu dureri pe lună. Odată ajuns acolo, tratamentul e mai lung și mai complex. Cu cât știi mai devreme cu ce ai de-a face, cu atât ai mai multe opțiuni.
Ce verifică neurologul dacă ai dureri de cap persistente
Migrena este un diagnostic frecvent la pacienții cu dureri recurente. Semnele clasice sunt:
- migrene care durează între 4 și 72 de ore.
- durere care pulsează, de obicei pe o singură parte a capului.
- greață și sensibilitate la lumină sau zgomot.
Exact simptomele pe care mulți le asociază cu ceva grav. RMN-ul cerebral e recomandat doar când există semne neurologice specifice sau când durerea a apărut brusc și diferit față de orice ai mai simțit. Neurologul nu caută din start tumori, deși mulți români trăiesc cu preconcepția asta. Scopul este să înțeleagă tiparul durerii și să excludă cauzele comune.
Cum arată viața cu un diagnostic gestionat vs. ignorat
Mulți pacienți ajung de la 15-20 de episoade pe lună la 4-5 după un plan terapeutic stabilit de medic. Ignorată, aceeași afecțiune te duce spre un cerc vicios: iei tot mai multe analgezice, care la un moment dat încep ele însele să provoace dureri de cap. Apoi e greu să te lași de ele.
Când simptomele nu sunt urgență, dar nici nu trebuie ignorate
- Dureri bruște și foarte intense, diferite de orice ai mai simțit
- dureri însoțite de febră, rigiditate a gâtului sau confuzie
- simptome noi: slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, vedere dublă
Durerile de cap recurente care urmează un tipar nu sunt de regulă o urgență. Însă, dacă durerile nu se încadrează în niciuna din situațiile de mai sus, un consult planificat la neurologie Clinica Hereditas Suceava este suficient. Claritatea timpurie e mai importantă.
Întrebări Frecvente
- Durerile de cap dese înseamnă că e vorba de ceva grav?
Nu neapărat. Neurologul stabilește cauza după consultație.
- Am nevoie de RMN înainte să merg la neurolog?
Nu. RMN-ul se recomandă după consultație, dacă medicul consideră că e necesar.
- Cât durează o consultație la neurolog?
20-40 de minute în care discuți despre simptome, istoric și examinare clinică.
- Migrena se vindecă complet?
Nu se poate vindeca în sensul clasic, dar se poate gestiona mai bine. Tratamentul preventiv reduce frecvența și intensitatea episoadelor.
- La ce vârstă pot apărea migrene?
La orice vârstă. Este mai frecventă între 20-50 de ani și poate fi ereditară.
Mini-rezumat
Durerile de cap recurente au o cauză identificabilă și tratabilă. Un consult la cabinet de neurologie nu confirmă scenariile catastrofice – le clarifică sau le exclude. Cu cât mergi mai devreme, cu atât tratamentul e mai simplu și recuperarea mai rapidă.
Programează-te la Clinica Hereditas Suceava și află cu ce ai de-a face.
Contact:
+40 330 408 407
office@clinica-hereditas.ro
Strada Gen. Iacob Zadik 2, 725400 Rădăuți
Sursă foto: freepik.com
-
acum 4 zileParfum de vară care rezistă mai mult: cum funcționează layering-ul și ce produse să combini
-
Socialacum 3 zileDurerea persistă după puncția mamară. Ce e normal și când chiar trebuie să te îngrijorezi?
-
Uncategorizedacum o săptămânăConfortul invizibil: cum influențează temperatura și calitatea aerului starea de bine
-
Uncategorizedacum 6 zileCommerce Innovation Summit 2026: Ce funcționează cu adevărat în retail, eCommerce și payments în era AI
-
Uncategorizedacum 6 zileSamsung The Movingstyle: ecranul care merge acolo unde mergi tu
-
Afaceriacum 6 zileEurodeal — Ghid Complet al Cursurilor de Calificare Autorizate din România
-
Uncategorizedacum 5 zileTrei sfaturi despre cum să vă mențineți anvelopele în stare bună
-
Uncategorizedacum 3 zileCâți kilometri faci să ajungi la medicul potrivit?

