Recent, premierul Marcel Ciolacu a anunțat cu mare pompă un „Program de Sprijin pentru Marea Industrie din România”, destinat metalurgiei, siderurgiei și industriei chimice. Proiectul prevede o schemă de ajutor de stat în valoare de 1,25 miliarde de lei pentru 15 companii care investesc în producția de materii prime industriale.
Detalii despre program
Ciolacu a declarat că programul se va desfășura în cadrul unei ședințe a Coaliției de guvernare, punând accent pe crearea de locuri de muncă și pe dezvoltarea regiunilor mai sărace. Programul se compune din trei componente esențiale:
- Schema de ajutor de stat de 500 milioane euro – pentru investitori care creează cel puțin 250 locuri de muncă.
- Program național de sprijin de 1 miliard euro – destinat decarbonizării proceselor de producție și eficienței energetice, vizând 30 de companii.
- Ajutor de stat de 1,25 miliarde lei – pentru 15 companii ce investesc în producția de materii prime.
Întrebări fără răspuns
Se ridică întrebări esențiale privind criteriile de selecție a celor 15 companii beneficiare. De ce nu sunt publice numele acestora și ce transparență există în procesul de selecție? Este oare funcția de controllor a statului activată pentru a investiga aceste decizii?
Promisiuni electorale sau oportunități reale?
Surse din cadrul Guvernului sugerează că a treia componentă a programului ar putea fi o promisiune electorală destinată “sprijinirii” anumitor firme afiliate PSD. O analiză a documentelor din ședința Guvernului din 28 august 2024 confirmă că Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a fost desemnat să sprijine sectorul siderurgic, dar bugetul estimat de 80 milioane euro s-ar putea dovedi insuficient.
Viitorul Finanțării
În ciuda intențiilor de majorare a bugetului MEAT pentru această schemă de sprijin, recentul raport a arătat o reducere a bugetului institutului cu 120 milioane lei. Această contradicție între promisiuni și realitate lasă loc la unele îndoieli privind realitatea implementării programului de reindustrializare.
Ipocrizia lui Ciolacu (II) – (aici).
Revenim cu noi date si informatii privitoare la nastrusnicul “Program de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”, anuntat recent cu mare pompa triumfalista de candidatul la alegerile prezidentiale din acest an, premierul Marcel Ciolacu, prin care se propune o noua schema de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.).
Redam din ce s-a scris pe Facebook-ul lui Ciolacu[1]:
„Astazi in sedinta Coalitiei de guvernare am decis sa facem pasi importanti pentru finalizarea schemei de sprijin pentru Marile Investitii Strategice din industria prelucratoare si a celei care sta la baza Programului de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica.
Prima componenta a #Planului pentru Investitiile Strategice in industria prelucratoare presupune o schema de ajutor de stat de 500 de milioane de euro si facilitati fiscale pentru investitii de peste 150 de milioane de euro, care creeaza in mod direct minim 250 de locuri de munca si se dezvolta in regiunile cu un PIB/locuitor sub media nationala.
A doua componenta a Planului industrial este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din Romania – o schema de ajutor de stat de 1 miliard de euro (5 miliarde de lei) pe 6 ani, pentru decarbonizarea proceselor de productie si eficienta energetica. Un numar estimat de 30 de companii din metalurgie si industria chimica vor primi un sprijin de pana la 100 de milioane de euro per beneficiar. Sunt companii care vor implementa investitii cu costuri eligibile de minimum 8 milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de sera din instalatiile industriale si/sau reduc cu cel putin 20% consumul de energie in instalatiile industriale in raport cu activitatile sprijinite. Finantarea schemei de ajutor de stat se realizeaza majoritar din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera aferente Romaniei, iar investitia trebuie mentinuta 5 ani de la data finalizarii acesteia.
A treia componenta presupune o schema de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.).
Aceste trei programe de sprijin sunt conforme cu masurile propuse in Planul Draghi pentru cresterea competitivitatii industriale a economiei europene. Cele trei scheme de ajutor inseamna cresterea productiei industriale si a PIB prin investitii, reducerea deficitului balantei comerciale, crearea de noi locuri de munca bine platite, precum si decarbonizarea proceselor de productie si cresterea eficientei energetice”.
Ne punem o intrebare simpla cum or fi stabilit Marcel Ciolacu, Radu Oprea si Marcel Bolos cele 15 companii care deja implementeaza investitii in productia de materii prime industriale, dupa declaratiile publice facute, oare ce criterii au fost lute in calcul pentru identificarea acestora?
De ce ore nu sunt publice numele celor 15 companii (respectiv criteriile ce au sata la baza selectiei acestora), ce vor fi beneficiarea a schemei de ajutor de stat in cuantum de 1,25 miliarde lei?
Ne intrebam daca vreo autoritate de control a statului verifica sau investigheaza deja ce sta in spatele actiunilor si afirmatiilor aruncate in mod oficial in spatiul public, respectiv faptul ca fara a exista vreo procedura de licitatie transparenta in derulare la nivelul MEAT[2], sau la alta autoritate guvernamentala in drept, au fost identificate, nu stim de catre cine, 15 societati comerciale eligibile la potentialul ajutor de stat?
Interesant este ca surse din cadrul Guvernului ne-au precizat ca ideea celei de a treia componente a asa zisului “Program …” a fost introdusa ca promisiune electorala, pentru a “sprijini” financiar, in perioada 2025 -2030, unele firme ce se afla in siajul de interese al guvernantilor PSD.
Acest fapt rezulta din analiza documentelor depuse in sedinta Guvernului Romaniei din 28.08.2024[3], unde printre multele acte aprobate, a fost aprobat si un Memorandum[4] emis de catre conducerea MEAT cu tema: “Sprijin pentru industria siderurgică prin acordarea de ajutoare de stat în vederea facilitării tranziţiei la neutralitatea climatică”.
Memorandumul desemneaza Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului (MEAT) sa initieze actul normativ prin care Guvernul va acorda un ajutor de stat in vederea sprijinirii sectorului siderurgic, pentru reducerea emisiilor de CO2.
MEAT va iniția actul normativ prin care se va acorda ajutorul de stat şi va parcurge procedurile prevăzute de OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea şi completarea Legii concurentei nr.21/1996, în vederea obţinerii deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene.
Analizand continutul Memorandumului de referinta rezulta ca actualmente MEAT dispune de un buget de cca 80 milioane euro destinat acestei scheme, dar urmare a derularii unui proces de consultare publica a celor interesati se estimeaza ca bugetul in cauza este insuficient.
Ca atare, ministrul Radu Oprea initiatorul Memoranumului sus aminitit anticipeaza ca pe “baza evaluarii expresiilor de interes primite in cadrul consultarii, bugetul sa fie majorat la cca 280 milioane de euro, aspect care ar urma sa fie luat in considerare la proxima rectificare bugetara.”
Oare ministrul Radu Oprea (aici) are si capacitati paranormale si de clarvazator in a previziona cam ce necesitati bugetare de intrajutorare vor avea nevoie tetii privati interesati in a fi sprijiniti conform cerintelor “Programului de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”.?
Sens in care prin actul mentionat ministrul MEAT, Radu Oprea, a propus fiind aprobata, printre altele, suplimentarea bugetului MEAT aferent schemei de ajutor de stat, la proxima rectificare bugetara, cu suma de cca 200 mil euro (cca 1 mild. Euro), cuantum similar celui anuntat public de catre Marel Ciolcau la componenta a doua a “Programului …”.
Ciudat este ca la recenta rectificare bugetara Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului – MEAT nu a primit ceva in plus din contra, bugetul acestei institutii a fost rectificat in minus cu 120,0 milioane lei, intrucat la “executia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuielile de personal (-10 milioane lei), la cheltuielile cu bunurile și serviciile (-10 milioane lei), precum si la alte transferuri (-100 milioane lei).
Oare cum va fi realizat si operationalizat in perioada urmatoare marele “Program de reindustrializare” anuntat cu atata pompa in spatiul public de catre Marcel Ciolacu, daca bugetul MEAT nu a fost suplimentat cu sumele comunicate public?
Sa fie doar vorbe aruncate in vant si praf in ochii alegatorilor, vom vedea de unde vor veni resursele financiare ca d ela bugetul rectificat in niciun caz.
Ne oprim aici dar vom reveni cu noi informatii despre unele companii vizate de bunatatea guvernantilor in ai “sprijini financiar” evident din banii publici nu ai lor.
[1] https://www.facebook.com/CiolacuMarcel/photos/ast%C4%83zi-%C3%AEn-%C8%99edin%C8%9Ba-coali%C8%9Biei-de-guvernare-am-decis-s%C4%83-facem-pa%C8%99i-importan%C8%9Bi-pentr/1060350938794802/?paipv=0&eav=AfZ4vl30Y0nH6KCXkN_MD9CWLyVvGERDL-70NFPbqHW3Dj9D_zelfyNTnK_ZeAvBpqc&_rdr
[2] Cu criterii clar precizate in principal cu referire la experienta, capacitatea si resursele detinute pentru realizarea unor investitii de amploare, capabilitatea de absorbtie si implementare a ajutoarelor de stat in domeniul de activitate specificat anterior de catre companiile deja vizate, dar nenominalizate
[3] https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-adoptate-in-edinta-guvernului-romaniei-din-28-august-2024
[4] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2024/08/MEMORANDUM-4.pdf
Concluzie
În concluzie, este de așteptat ca promisiunile guvernului de a sprijini industria națională să fie analizate cu o privire critică. Întrebările privind transparența și utilizarea fondurilor publice rămân de actualitate, iar viitorul acestui program se va dovedi crucial în evaluarea realității sprijinului oferit companiilor din sector. Vom continua să urmărim evoluțiile acestor evenimente și să informăm publicul despre problemele care ar putea afecta utilizarea responsabilă a resurselor financiare. (Cristina T.).