Social
Cum va arăta investigația sânilor cu raze X în viitor?
Dacă ai fost măcar o dată la un control al sânilor, probabil ți-a rămas în minte senzația aceea de rece, de apăsare, de așteptare cu un nod în gât până când vine rezultatul. Nu e doar un gest medical, e un amestec destul de fragil între grijă de sine și teamă. De aici pornește, de fapt, întrebarea asta foarte omenească: cum vor arăta aceste controale peste zece, peste douăzeci de ani? Vor fi mai blânde, mai clare, mai puțin înfricoșătoare?
Nu ne interesează viitorul doar din curiozitate. Modul în care evoluează tehnologia schimbă și felul în care trăim boala, frica și speranța. Astăzi, în majoritatea programelor de depistare, totul începe cu un aparat digital care face imagini cu raze X ale sânului. Rezultatul ajunge la medicul radiolog, care îl interpretează, îl compară cu ce ai mai avut, decide dacă e totul în regulă sau dacă mai trebuie încă un pas.
Pare destul de modern, așa la prima vedere. Pentru lumea medicală însă acesta e doar începutul. În spate se pregătesc tehnologii care promit imagini mai clare, doze mai mici de radiații, analize mai rapide și, mai ales, o medicină în care nu toate femeile sunt tratate „după medie”, ci după riscul și povestea lor personală.
Cum arată, de fapt, un control al sânilor astăzi
Dacă închid ochii, îmi pot imagina ușor scena. O sală nu foarte mare, un aparat alb, rece, asistenta care încearcă să te poziționeze cât mai bine, tu încercând să nu îți ții respirația de emoție, deși ți se spune „respirați normal”. Apoi compresia sânului pentru câteva secunde, o dată, de două ori, uneori de mai multe ori, în funcție de cum ies imaginile.
Radiologul, de multe ori, nici nu e în aceeași încăpere. La final, primești un rezultat tipărit sau electronic, cu un text destul de tehnic și cu o propoziție care contează cel mai mult: „nu există modificări suspecte”. Alteori, acolo apare recomandarea de investigații suplimentare și atunci inima o ia un pic înaintea minții.
Când auzi cuvântul mamografie, cel mai probabil te gândești la această scenă. Un aparat care face două imagini principale pentru fiecare sân, una din față și una oblic, iar medicul caută zone mai dense, calcificări, asimetrii. În multe centre există deja varianta „3D”, numită tomosinteză, în care aparatul face mai multe imagini sub un unghi ușor diferit, iar computerul le reunește într-un fel de carte de secțiuni subțiri. Pentru tine, lângă aparat, diferența nu pare uriașă. Pentru medic însă, informația este mult mai bogată, iar unele leziuni se văd mai clar.
Chiar și așa, limitările rămân. La unele femei, mai ales la cele cu sâni foarte densi, imaginea seamănă cu o fotografie făcută în ceață. Și aici își face loc viitorul, cu tehnologii care încearcă să „spargă” ceața asta, fără să crească riscul prin doze mari de radiații.
Tehnologia care vede mai mult cu mai puține radiații
O direcție importantă pentru anii următori este îmbunătățirea detectorilor, adică a felului în care aparatul „prinde” fotonii de raze X. Se lucrează deja cu sisteme care numără fiecare foton în parte și fac diferența între energii diferite ale razelor. Tradus în viața reală, asta înseamnă imagini mai clare din aceeași doză sau chiar dintr-o doză mai mică, dar și o mai bună diferențiere între tipurile de țesut.
Dacă acum radiologul privește o imagine mai degrabă în tonuri de gri, în viitor este foarte posibil ca aceleași imagini să semene mai mult cu o hartă bogată în informații, în care computerul știe să evidențieze anumite structuri în funcție de compoziția lor. Cancerul, densitatea glandulară, zonele cu microcalcificări ar putea fi descrise nu doar ca „se vede ceva aici”, ci prin parametri măsurabili și comparabili de la un control la altul.
În paralel, se dezvoltă și aparate dedicate exclusiv pentru sân, un fel de tomografie computerizată specială, care înconjoară sânul fără să îl aplatizeze atât de mult. Asta poate însemna, în timp, imagini volumetrice foarte detaliate, reconstrucții în trei dimensiuni și o vizualizare mai bună a leziunilor ascunse între structuri dense.
Radiologia care învață singură: inteligența artificială
Poate cel mai spectaculos salt din următorii ani nu va fi în sală, lângă aparat, ci în computerul din spate. Inteligența artificială a intrat deja în interpretarea imaginilor de sân, dar rolul ei este încă în transformare. Deocamdată, în multe locuri, algoritmii se comportă ca un „al doilea cititor”: semnalează zone care merită atenție, calculează scoruri de probabilitate, încearcă să reducă greșelile omenești.
În anii care vin, lucrurile merg mai departe. Din imaginile păstrate de la controalele anterioare se poate estima un risc personalizat pentru următorii ani. Practic, aparatul nu mai răspunde doar la întrebarea „este ceva azi?”, ci și la „care sunt șansele să apară ceva în următorii cinci ani, dacă nu schimb nimic?”. Pentru femeia din fața monitorului, asta se poate traduce prin recomandări mult mai adaptate: un interval de control mai scurt, un anumit tip de investigație suplimentară, discuția despre tratamente preventive în cazuri bine alese.
Există deja modele de inteligență artificială care par capabile să prezică riscul viitor de cancer de sân doar din analiza imaginilor, fără să mai adaugi în ecuație istoricul familial sau alți factori. Tendința este ca aceste modele să fie combinate cu datele clasice despre stil de viață, greutate, factori hormonali, astfel încât profilul de risc să semene cât mai mult cu realitatea femeii din fața medicului, nu cu un portret-robot statistic.
Sigur, e normal să existe și rețineri. Când auzi că un „algoritm” îți analizează imaginile, primul impuls poate fi să te întrebi cine răspunde dacă se greșește. În practică însă, aceste sisteme nu vin să ia locul medicului, ci să îi fie partener, mai ales în momentele de oboseală sau în centrele unde volumul de lucru este mare.
Colorarea invizibilului: tehnicile cu substanță de contrast
O altă direcție în care viitorul se conturează destul de clar este folosirea substanței de contrast. Ideea, în sine, este destul de simplă, chiar dacă tehnic lucrurile sunt complicate. Tumorile au, de obicei, o vascularizație mai intensă, adică un flux de sânge diferit față de țesutul sănătos. Dacă injectezi în venă o substanță care circulă prin sânge și „aprinde” zonele bine vascularizate, aparatul poate să vadă nu doar forma unei structuri, ci și comportamentul ei.
Pentru o femeie cu sâni foarte densi sau cu un risc crescut, astfel de tehnici pot deveni o alternativă sau un complement important la investigațiile clasice. Imaginile rezultate seamănă cu o hartă de trafic la o oră de vârf, în care zonele suspecte se luminează mai intens. Radiologul nu se mai uită doar la contur și densitate, ci și la felul în care acea zonă „ia” și „spală” contrastul în timp.
Nu este o schimbare care va apărea brusc în toate cabinetele. Presupune echipamente speciale, timp, costuri și protocoale clare de siguranță. Dar este deja o direcție serioasă pentru centrele care se ocupă de cazuri complexe și pentru programele de depistare adaptate riscului, acolo unde întrebarea nu e doar „vedem ceva?”, ci și „ce fel de leziune ar putea fi?”.
De la „toate la fel” la „fiecare în ritmul ei”
Multă vreme, programele de depistare au fost construite după o logică simplă. De la o anumită vârstă încolo, aproape toate femeile sunt chemate la intervale standard. Aceeași investigație, același ritm, aceleași scrisori trimise acasă. A fost un pas uriaș la momentul în care au apărut aceste programe, pentru că au redus mortalitatea prin cancer de sân și au pus un pic de ordine într-un haos.
Timpul a arătat însă ceea ce în viața de zi cu zi știam deja: femeile nu sunt la fel. Unele au un risc mic, altele un risc mediu sau mare. Unele au sâni foarte densi și tumori care se pot ascunde ușor în imagine, altele au un țesut mai „transparent”. Viitorul se îndreaptă către programe în care se combină vârsta, densitatea sânilor, istoricul familial și, tot mai des, analiza automată a imaginilor, astfel încât invitația la control să nu mai fie identică pentru toată lumea.
În practică, asta poate însemna că o femeie cu risc scăzut este chemată mai rar, tocmai pentru a nu fi expusă inutil la investigații repetate, în timp ce o femeie cu risc crescut primește controale mai dese, uneori și alte tipuri de imagini suplimentare. Dincolo de calculele de politică sanitară, asta înseamnă și altceva: senzația că sistemul te vede pe tine, nu doar un cod numeric într-o bază de date.
Cum se va simți, de fapt, experiența la control
Când vorbim despre viitor, e foarte ușor să rămânem blocați în detalii tehnice și să uităm întrebarea de fond: cum se va simți femeia care intră în sala de examinare? Aici schimbarea nu ține doar de aparate, ci și de felul în care organizăm tot drumul pacientei.
Deja se lucrează la plăci de compresie mai ergonomice, care se adaptează mai bine formei sânului și distribuie presiunea mai uniform. Durata propriu-zisă a compresiei se scurtează pe măsură ce aparatele devin mai rapide. În unele locuri se testează și soluții în care partea de poziționare este asistată de camere și algoritmi care ghidează tehnicianul, astfel încât numărul de reluări să fie mai mic. Toate acestea, chiar dacă par detalii, adunate, fac experiența mai suportabilă.
Un alt punct sensibil, pe care îl simt multe femei, este așteptarea rezultatului. Probabil că știi sentimentul acelor zile dintre control și scrisoare, când orice telefon necunoscut îți accelerează pulsul. Pe măsură ce interpretarea automată devine mai avansată, o parte dintre paciente vor primi un răspuns liniștitor mult mai repede, uneori chiar în aceeași zi, în timp ce medicul își poate concentra timpul pe cazurile care au nevoie de o analiză mai fină.
Rezultatele tind să fie tot mai des integrate în aplicații de sănătate în care poți vedea istoricul investigațiilor, explicații pe înțelesul tău și recomandări clare pentru următorii ani. Radiologul nu dispare din poveste, dar modul în care vorbește cu tine se schimbă: mai puține cifre seci, mai multe traduceri în limbajul vieții de zi cu zi, de la „ce înseamnă scorul ăsta” la „ce fac eu concret de mâine”.
Rolul celorlalte investigații în puzzle-ul viitorului
Investigația cu raze X nu trăiește singură, izolată. Deja, în multe situații, este completată de ecografie, rezonanță magnetică sau alte tehnici mai noi. Dacă privești lucrurile un pic din afară, viitorul arată mai degrabă ca un puzzle în care fiecare femeie primește combinația potrivită de metode.
La o femeie tânără, cu sâni foarte densi și risc crescut, este posibil ca metoda principală să fie rezonanța magnetică, iar imaginile cu raze X să fie folosite mai ales pentru anumite tipuri de leziuni sau pentru comparații pe termen lung. La o femeie de peste o anumită vârstă, cu țesut mai puțin dens și fără risc special, investigația standard cu raze X va rămâne probabil coloana vertebrală a screeningului, dar susținută de algoritmi de inteligență artificială care reduc numărul de rechemări inutile.
Tot mai des se discută și despre rolul testelor din sânge sau salivă care ar putea indica un risc crescut sau chiar prezența timpurie a unei tumori. Dacă astfel de teste vor deveni suficient de precise și accesibile, ele se vor lega aproape sigur de lumea imagistică, pentru a decide cine are nevoie de un control mai rapid sau de o metodă mai sensibilă.
În final, se conturează ideea că nu există o singură cale „corectă”, ci o serie de combinații adaptate fiecărei femei. Alegerea nu se face doar în funcție de ce aparat este disponibil, ci și în funcție de vârstă, de context, de ce este dispusă pacienta să accepte ca frecvență, ca disconfort, ca timp investit.
Ce rămâne neschimbat, oricât ar avansa tehnologia
Cu toată avalanșa de termeni tehnici, un lucru rămâne surprinzător de simplu. Esența acestor investigații este aceeași: să descopere un cancer cât mai devreme, când tratamentele sunt mai blânde, șansele de vindecare mai mari, iar viața de zi cu zi este cât mai puțin zdruncinată.
Indiferent cât de sofisticat va fi aparatul, ai nevoie în continuare de un medic sau de o echipă care să îți explice ce se vede, ce înseamnă, ce opțiuni ai. Tehnologia poate face imaginile mai clare și algoritmii mai sensibili, dar nu poate înlocui discuția aceea calmă în care pui întrebări aparent naive, îți exprimi fricile și pleci cu o decizie pe care o înțelegi.
Poate cea mai importantă schimbare ține de felul în care privim prevenția. Dacă până nu demult controlul sânilor era o obligație care apărea din când în când într-o scrisoare din cutia poștală, viitorul îl mută mai aproape de tine. Sub forma unor invitații personalizate, a unor explicații adaptate vârstei și riscului, a unor trasee mai clare atunci când apare o suspiciune.
Nu știm cu exactitate cum va arăta fiecare cabinet peste douăzeci de ani, asta ar fi doar un exercițiu de imaginație. Dar direcția e destul de limpede: imagini mai bune, doze mai mici, inteligență artificială care ajută fără să sperie, programe de depistare construite în jurul femeii, nu în jurul unei medii statistice. Iar de partea cealaltă, o femeie care nu se simte doar „programată”, ci implicată, informată și, chiar dacă emoționată, mai puțin singură în fața ecranului care arată interiorul sânilor ei.
Social
Învață ESG aplicat, cu traineri real-life. Înscrie-te acum la CES ESG Institute – primul program privat de corporate learning ESG din România
Într-un peisaj în care consumatorii, investitorii și angajații cer coerență, transparență și impact real, ESG a devenit un filtru prin care sunt evaluate brandurile. Nu mai vorbim doar despre raportări sau compliance, ci despre cum construiești încredere, cum eviți greenwashing-ul și cum aliniezi mesajele cu realitatea din business.
CES ESG Institute este primul program privat de formare corporate din România dedicat exclusiv ESG – gândit pentru companii și profesioniști care vor să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea în decizii, strategii și comunicare.
Lansat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), CES ESG Institute răspunde exact acestei nevoi: un program de cursuri de 9 luni, construit pe realități din piață, care te ajută să traduci ESG în acțiuni concrete – de la strategie și operațiuni, până la poziționare, reputație și comunicare corporate.
Ce face acest program relevant pentru oamenii de marketing & comunicare:
- ESG explicat: clar, aplicat și testat în contexte de business reale
- Perspective utile și exemple din piață pentru a susține decizii strategice și mesaje credibile
- Înțelegerea impactului ESG asupra brandului, culturii organizaționale și relației cu stakeholderii
- O perspectivă integrată: business, sustenabilitate, leadership și comunicare
Lectorii programului sunt lideri și profesioniști ESG din România – oameni care fac ca sustenabilitatea să conteze, zi de zi, în business: Petronela Despoiu (Banca Transilvania), Daniela Beleș (Holcim), Alexandru Chiriță (Electrica), Mihai Toader-Pasti (ÎntreVecini & Towards0), Oana Vîlceanu (Stratos), Magdalena Caramilea (Autonom), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias/PwC).
Programul CES ESG Institute nu este doar despre competențe noi, ci despre repoziționare strategică: a companiei, a echipelor și a modului în care comunicăm valoare pe termen lung. Dacă lucrezi în marketing, comunicare sau leadership și vrei să înțelegi ESG fără jargon, dar cu impact real, acesta e contextul de care ai nevoie.
Înscrie-te acum, programul pornește la mijlocul lunii februarie!
Social
Se lansează Romanian Performance Excellence Program 2026
Un program derulat de experți americani și români pentru excelență managerială, competitivitate și leadership inspirat din Programul Baldrige USA
România face un pas strategic înainte, în direcția profesionalizării managementului și creșterii competitivității organizațiilor publice și private. Sesiunea de admitere pentru o nouă serie a programului educațional Romanian Performance Excellence Program (RPEP) se deschide oficial pe 15 ianuarie 2026.
Programul este organizat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), cu sprijinul RePatriot, se adresează unui număr de maximum 15 participanți din companii și organizații românești care doresc să urmeze un parcurs riguros de transformare și performanță managerială, este bazat pe experiența programului Baldrige din Statele Unite.
Un program educațional de elită, bazat pe modelul Baldrige
Romanian Performance Excellence Program – RPEP utilizează principiile Malcolm Baldrige National Quality Award pentru a defini, dezvolta, evalua și promova standarde de excelență în activitatea organizațiilor românești fie că vorbim despre companii private, universități, instituții de sănătate sau agenții guvernamentale.
Scopul programului este îmbogățirea sistematică a culturii organizaționale din România și crearea de oportunități reale pentru profesioniștii din țară, prin adoptarea unui cadru de management validat la nivel internațional. Mai multe informatii despre program si coordonatori aici.
9 luni de transformare managerială, cu experți români și americani
Ediția 2026 a programului va începe în luna martie și se va desfășura pe parcursul a 9 luni, fiind susținută de experți americani și români, care vor împărtăși din experiența acumulată în domeniul performanței în management.
Participarea la programul RPEP se face pe bază de invitație, iar organizațiile interesate pot obține informații suplimentare sau pot solicita admiterea printr-o scrisoare de motivație transmisă la baldrige@fntm.ro.
O viziune strategică pentru România: excelența ca normalitate
Romanian Performance Excellence Program este construit pe convingerea că excelența în management poate deveni o practică curentă, nu o excepție, așa cum administrația Ronald Reagan a reușit să o instituționalizeze în Statele Unite prin reunirea experților de vârf în domeniul performanței organizaționale; România are astăzi oportunitatea de a urma acest model, cu atât mai relevant cu cât unul dintre arhitecții săi fundamentali a fost profesorul Joseph Juran, de origine română, a cărui moștenire profesională este valorificată acum pentru creșterea competitivității organizațiilor din România.
„Imaginați-vă cum ar fi să avem 1.000 de companii, 1.000 de primării, 100 de spitale și 10 universități din România conduse după principii de excelență în management acceptate la nivel mondial. Ne-am inspirat de la cei mai buni și, cu ajutorul experților, transferăm un know-how extraordinar de valoros pentru societatea românească. Relansarea economiei și o societate mai bună pentru toți românii se obțin prin organizații bine conduse, orientate spre performanță. E timpul să-l aducem pe Joseph Juran acasă!” a declarat Marius Bostan, antreprenor în serie, coordonatorul programului.
Competiția anuală RPEP îți trece compania printr-un proces de evaluare și transformare
Participarea la programul educațional include pregătirea pentru aplicarea la competiția anuală RPEP, proces care certifică determinarea organizațiilor participante de a utiliza Cadrul de Excelență Baldrige.
Acest cadru se concentrează pe: excelență operațională, stabilirea obiectivelor strategice prin colaborare, creșterea implicării părților interesate, managementul proceselor orientate către client, îmbunătățirea continuă a performanței. Prin adoptarea acestui model, organizațiile fac pași concreți și măsurabili pentru îmbunătățirea performanței și pentru construirea unui viitor sustenabil și competitiv.
Expertiză internațională: vocea Baldrige
Activitatea RPEP din anul precedent a fost apreciată la cel mai înalt nivel internațional. În cadrul unei întâlniri importante desfășurate la Washington, demersurile Romanian Performance Excellence Program au fost evaluate pozitiv de către Josh Racette, președintele Fundației Baldrige, iar inițiativa beneficiază de sprijinul U.S. Department of Commerce, subliniind relevanța și seriozitatea programului în context transatlantic.
Totodată, ne bucurăm de susținerea constantă a Alianța, precum și de implicarea directă a lui Adrian Zuckerman, președintele organizației, care face parte din Consiliul Consultativ al programului, alături de Felix Pătrășcanu și Alin Angheluță. Această alăturare de lideri din mediul diplomatic, antreprenorial și tehnologic consolidează credibilitatea RPEP și confirmă rolul său strategic în modernizarea managementului organizațional din România. Executivi români din companii internaționale aflați pe toate meridianele sunt invitați să împărtășească cu participanții cele mai importante lecții de management din viața lor.
„Procesul de evaluare ajută organizațiile să identifice ariile de îmbunătățire, dar și să valorifice punctele forte existente. Acesta permite organizațiilor românești să își îmbunătățească performanța operațională, să crească productivitatea, profitabilitatea și competitivitatea. Îmi doresc ca acest program românesc pentru excelență în management să devină un standard național și un catalizator pentru performanță de clasă mondială.”, transmite Steven Hoisington, expert și judecător Baldrige, SUA
Rezultate ale ediției RPEP 2025
În ediția RPEP 2025, 15 organizații au fost evaluate și premiate pentru angajamentul lor față de excelența operațională, în urma evaluării realizate de o echipă de experți naționali și internaționali și a integrării feedback-ului oferit prin întâlniri bilaterale de lucru.
Companiile Autonom și Transgaz au obținut cea mai înaltă distincție – Excellence – demonstrând că, prin leadership și procese bine definite, organizațiile românești pot atinge cele mai înalte standarde organizaționale.
Distincția Champion a fost acordată companiilor Amazoniq, Cupio, General Survey Corporation, Mondelez și StarNet, care au elaborat atât profilul organizațional, cât și secțiunea dedicată rezultatelor, conform Cadrului de Excelență Baldrige.
Distincția Pioneer a fost oferită organizațiilor aBeauty Clinique, EvaMar, Gin Religion, ISS EDU, LUNOX, My Father’s Coffee, TASSID Holdings, alături de Romanian Business Leaders, marcând angajamentul acestora de a începe drumul performanței în acțiune.
Programul din 2025 a fost susținut și cu sprijinul companiei americane Alvarez&Marsal și s-a bucurat de prezența unor experți importanți ai companiei.
Mărturii din interiorul programului
Absolvenții seriilor anterioare au descoperit că acest program îmbină eficient teoria cu practica într-un mod ușor de înțeles și aplicat, și au descoperit perspective esențiale despre propriile organizații – inclusiv aspecte fundamentale pe care nu le cunoșteau nici după mulți ani de leadership și experiență antreprenorială.
„Modelul inspirat de Baldrige este un sistem end-to-end de analiză și direcționare a business-ului. Poate fi comparat cu un buletin de sănătate al organizației, care oferă și rețeta de stabilizare și creștere. Este, practic, un MBA aplicat direct pe organizația ta, cu rezultate concrete în câteva luni.” a declarat dr. Victor Tudoran, Director de Dezvoltare, General Survey Corporation
Înscrierea pentru ediția 2026
Înscrierile pentru ediția 2026 a Romanian Performance Excellence Program sunt deschise în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026 și vizează admiterea a maximum 15 organizații românești. Programul este susținut de experți americani și români remarcabili din întreaga lume, iar participarea se face pe bază de invitație sau prin trimiterea unei scrisori de intenție la baldrige@fntm.ro.
România poate deveni mai bună. Dar numai prin inteligență, muncă și organizații performante.
Citiți mai multe despre Baldrige România.
Pentru mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Social
Execuția bugetară din luna noiembrie 2025, cea mai bună din ultimul deceniu
Executia bugetară din luna noiembrie 2025 a surprins prin rezultate fără precedent în ultimii ani, arătând o îmbunătățire semnificativă a încasărilor și o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice. Analiza cuprinzătoare publicată de Iancu Guda pe blogul său detaliază o creștere remarcabilă a veniturilor din TVA față de 2024, alături de scăderi consistente ale cheltuielilor de personal și ale subvențiilor, evoluții care, potrivit autorului, reflectă atât o conformare fiscală mai bună, cât și efectele reformelor începute.
Totodată, deficitul raportat la PIB continuă să se reducă, iar fondurile europene atrase ating niveluri record. Cu o perspectivă informată asupra situației fiscale actuale, articolul oferă cifre, grafice și interpretări esențiale pentru înțelegerea direcției economice a României.
„Tocmai ce am analizat execuția bugetară pentru luna noiembrie. Adevărul – CEA MAI BUNĂ REALIZARE DIN ULTIMII 15 ani, atât pe încasări (pentru prima dată din 2010 când încasările la TVA cresc într-o singură lună cu 30% față de aceeași lună de anul trecut, DUBLU față de nivelul implicat de inflație – creștere taxă – scădere consum), cât și pe reducerea de cheltuieli (pentru prima dată în ultimii 15 ani când costurile de personal și subvențiile în sectorul public scad cu peste 1 miliard Lei / lună). Cifrele pe fondurile europene sunt CELE MAI BUNE DE LA ADERAREA LA UE până în PREZENT (18 ani !!!) Cifre obiective mai jos, 5 argumente esențiale detaliate mai departe.
Cred că aprecierea pentru aceste rezultate trebuie să se ducă în primul rând către contribuabilii cinstiți care au plătit taxele și impozitele, deși nu este deloc ușor când povara fiscală crește. Mediul privat și-a făcut treaba. Reformele din sectorul public încep să se vadă, dar trebuie accelerate (reforma din justiție și eliminare pensii speciale, ambele blocate cu sprijinul PSD și AUR, plus multe altele despre care am tot scris și voi continua să o fac.)
Deficitul public raportat la PIB scade la -7,1% (nov 2024) la 6,4% (nov 2025) și cu siguranță NU va depăși 8% pentru tot anul (vs 8,2% ținta asumată la UE). Suntem pe drumul cel bun să avem deficit fiscal circa 6% anul acesta, 4% anul 2027 și sub 3% în 2028 (fără precedent în ultimul deceniu), în condițiile în care investițiile pe fonduri europene accelerează maximum și se pot construi autostrăzi doar în perioada 2025-2030 aproape cât avem în momentul de față (circa 1000 km autostradă construiți în 5 ani, cu bani europeni, cât am construit în ultimii 35 ani).”
Puteţi citi întreaga analiză pe iancuguda.ro
-
Culturăacum o săptămânăCe flori sunt potrivite pentru un buchet ce însoțește o invitație?
-
Exclusivacum o săptămânăCum să alegi sala de nunți pentru o petrecere de neuitat!
-
Exclusivacum o săptămânăCele mai recente abordări terapeutice în psihoterapie
-
Exclusivacum o săptămânăCerceii, micul accesoriu care te fac să te simți frumoasă
-
Uncategorizedacum 7 zileTelevizoarele și monitoarele OLED Samsung 2026 sunt compatibile cu NVIDIA® G-SYNC™ pentru performanțe de jocuri de elită
-
Uncategorizedacum 7 zileTCL amplifică experiența Jocurilor Olimpice de Iarnă pentru fani și sportivi la Milano Cortina 2026, oferind publicului din întreaga lume viziunea „It’s Your Greatness”
-
Exclusivacum o săptămânăDe ce să apelezi la o clinică stomatologică în caz de retragere gingivală?
-
Uncategorizedacum 4 zileAllianz-Țiriac și International British School of Bucharest lansează un program multianual de burse de performanță prin care va susține elevi cu rezultate academice remarcabile cu peste 250.000 de euro în următorii patru ani

