Tencuială căzută, infiltraţii, crăpături, praf şi gunoaie. Aşa arată azi stadionul din Piatra Neamţ, care fusese modernizat în urmă cu circa un deceniu, după o investiţie de şase milioane de euro a primăriei din localitate. În primii ani, el a găzduit, pe lângă partidele din Liga 1 ale clubului Ceahlăul, diverse meciuri internaţionale, inclusiv ale echipei României. Însă problemele financiare au făcut ca echipa nemţeană să ajungă în ligile inferioare (ea a promovat de curând în Liga a 3-a), iar lipsa de interes şi de finanţare au făcut ca arena de 18.000 de locuri să se degradeze. Iar în tribunele altădată pline se adună astăzi numai câteva sute de spectatori. „Jumătate dintre ei nici nu plătesc bilete, au tot felul de aranjamente, aşa că veniturile de pe urma stadionului sunt nesemnificative”, ne spune unul dintre puţinii suporteri care mai vin pe arena de sub Pietricica la fiecare meci.

Un caz încă şi mai ciudat este cel de la Ploieşti: reconstruit de la zero în perioada 2009-2011 după o investiţie de circa 18 milioane de euro şi după ce a găzduit pe 5 iunie meciul amical România-Finlanda, stadionul „Ilie Oană” nu a primit la finele lui iulie certificatul de securitate. „Acesta este un document obligatoriu ce trebuie obţinut de către fiecare administrator de bază sportivă şi care atestă faptul că respectivul teren  îndeplineşte condiţiile necesare pentru desfăşurarea de competiţii, în termenii stabiliţi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmerie şi Direcţia de Sănătate Publică. În cazul stadionului «Ilie Oană», această certificare ar fi trebuit obţinută de către Clubul Sportiv Municipal Ploieşti”, au explicat oficialii Petrolul Ploieşti. Media a scris că autorizaţiile necesare nu au fost emise după ce au fost constatate probleme la sistemul de turnicheţi, la căile de acces şi evacuare a spectatorilor, dar şi la delimitarea zonei pentru suporterii echipei adverse. Aparent chestiunile nu sunt noi, dar administratorul arenei amână să le rezolve de mai mulţi ani.

Investiţie degeaba?

Spre deosebire de Petrolul Ploieşti, care, deşi a jucat în sezonul 2016/2017 în Liga a 4-a şi în sezonul trecut în Liga a 3-a, promovând de curând în Liga a 2-a, a atras aproape la fiecare meci acasă câteva mii de spectatori (recordul fiind de aproape 14.000 la meciul din 2017 cu Dentas Tărtăşeşti), alte cluburi care au – sau vor avea în curând – la dispoziţie stadioane noi şi moderne nu reuşesc să treacă de câteva sute de spectatori pe meci. Este, de exemplu, cazul celor de la Pandurii Târgu Jiu. Echipa a jucat în Liga a 2-a în sezonul trecut şi, potrivit presei sportive, a atras în medie 289 de spectatori la fiecare partidă disputată. Mai mult, clubul este în insolvenţă şi nu este exclusă intrarea sa în faliment.

Cu toate acestea, în Târgu Jiu se construieşte în prezent unul dintre cele mai moderne stadioane din ţară, cu parcare subterană, hotel cu 30 de camere, zonă de shopping sub tribuna oficială, pistă de atletism, două tabele de marcaj şi tribune acoperite complet. Investiţia, de circa 22 de milioane de euro, se face din bani de la bugetul de stat şi s-a confruntat deja cu primele probleme încă înainte de inaugurare: amânări peste amânări (arena nu este gata, deşi iniţial trebuia inaugurată în 2016) şi probleme la acoperiş, care a cedat în urma ploilor puternice din această vară. Mai mult, pentru finalizarea lucrărilor mai e nevoie de circa două milioane de euro. „Totul este aprobat la nivel de minister. Mai trebuie să apară hotărârea de Guvern cu alocarea sumei (…) ca, mai departe, să se organizeze licitaţia şi, după licitaţie, să treacă la treabă constructorul”, explica în această vară pentru presa locală senatorul de Gorj Florin Cârciumaru.

Semne de întrebare

Potrivit informaţiilor publicate în mass-media, noul stadion din Turnu Măgurele, inaugurat în urmă cu câteva luni, a costat circa trei milioane de euro. El are 1.700 de locuri, instalaţie de nocturnă şi este dotat şi cu spaţii de cazare, spaţii pentru recuperare fizică, bucătărie şi sală de mese. Asta în condiţiile în care echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi are, în medie, 100 de spectatori pe meci.

Tot în Teleorman, de această dată în oraşul reşedinţă de judeţ, Alexandria, este în derulare proiectul de construcţie a unui nou stadion. Acesta ar urma să aibă 5.500 de locuri cu spaţii pentru sportivi, oficiali şi presă şi să fie dotat şi cu un hotel cu 40 de camere cu paturi duble şi baie proprie, zonă de recepţie, restaurant, spaţii de recuperare pentru sportivi şi spa. Investiţia, de circa 12 milioane de euro, ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat. Problema este că echipa din localitate, FCM Alexandria, evoluează de ani buni în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci. Nici nu e de mirare, de altfel, având în vedere lipsa de interes tot mai mare a publicului faţă de fotbalul românesc, dar şi faptul că oraşul este unul mic (puţin peste 40.000 de locuitori). Dincolo de oportunitate, experţii au criticat şi costul investiţiei. După cum s-a arătat, un stadion de atletism cu capacitate similară se construia în Craiova la jumătate din preţ. Asta în timp ce la Arad un stadion cu peste 12.000 de locuri urma să coste sub 12 milioane de euro.

Un caz fericit

Nu la fel de neinspirate s-au dovedit, totuşi, alte investiţii publice în zona sportului. În toamna anului trecut, lucrările la noul stadion din Craiova au fost finalizate. Arena, care a costat 240 de milioane de lei, are aproape 31.000 de locuri şi este dotată cu spaţii pentru sportivi (vestiare, săli de antrenament, cabinet medical, facilitaţi de recuperare, camere pentru cazare), pentru presă (tribună media, zonă de lucru pentru jurnalişti, sală de conferinţe, zonă flash interviu şi studiouri TV etc.), pentru administraţie (birouri, săli de şedinţă şi proiecţie, spatii de depozitare, vestiare etc.), dar şi cu spaţii de parcare. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Champions League, UEFA Europa League şi Liga I, dar va putea fi folosit şi pentru alte sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, sau pentru concerte, târguri, expoziţii ori alte evenimente culturale şi sociale.

Până în prezent, publicul craiovean pare să aprecieze arena. În ultima ediţie de campionat, echipa locală CS Universitatea Craiova a atras în medie circa 12.000 de spectatori la meciurile disputate acasă, situându-se pe primul loc în ţară la acest capitol. Mai mult, după inaugurarea noului stadion, echipa alb-albastră a avut o asistenţă medie de peste 18.000 de persoane pe partidă.

Alb şi negru

Despre stadionul cu peste 30.000 de locuri din Cluj, construit cu 45 de milioane de euro, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, echipa de fotbal cu rezultate bune în ultimul deceniu este CFR Cluj, care are propria arenă la care nu vrea să renunţe. Asta în timp ce Universitatea Cluj, cea care utilizează Cluj Arena, joacă în Liga a 2-a (după ce în sezonul 2017/2018 a evoluat în Liga a 3-a) şi atrage cam două-trei mii de spectatori pe meci. De cealaltă parte se află, însă, restul evenimentelor pe care Clujul le poate găzdui datorită Cluj Arena. Festivalul Untold atrage între 70.000 şi 90.000 de spectatori pe zi, iar concerte precum cele susţinute de Depeche Mode, Scorpions sau Deep Purple au atras şi ele zeci de mii de spectatori fiecare.

La câţiva paşi de stadion se află Sala Polivalentă, care a costat şi ea peste 15 milioane de euro şi este astăzi cea mai mare din România. Pe arenă au fost organizate numeroase meciuri internaţionale de handbal, baschet, tenis sau box, dar şi zeci de evenimente culturale (printre care concertele lui James Blunt, Joe Satriani, Jose Carreras, Lara Fabian, Sting sau Julio Iglesias), iar între inaugurarea din 2014 şi februarie 2018 evenimentele de aici au atras două milioane de spectatori.

Profitul, un vis frumos

Merită menţionat că firma Cluj Arena SA, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a intrat în insolvenţă anul trecut cu datorii de circa 26 de milioane de lei către bugetul de stat şi către primăria Cluj. Totul s-a întâmplat din cauza unei recalculări a TVA-ului, dar şi din cauza unui control al Curţii de Conturi care a stabilit (inclusiv retroactiv, pentru perioada 2011-2014) taxe pe clădire şi teren plus penalităţi în valoare de peste 15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care stadionul generase venituri de puţin peste un milion de lei pe an. În consecinţă, în toamna lui 2016 Consiliul Judeţean a luat decizia rezilierii contractului de administrare a Cluj Arena şi preluarea administrării de către un departament al instituţiei. „Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura de insolvenţă. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiţii, evenimente, deja sunt concerte anunţate”, explica la acel moment Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

O ştire de anul trecut arăta că şi Sala Polivalentă din Cluj Napoca avea probleme financiare, înregistrând pierderi variind între 0,3 şi 1,7 milioane de lei în fiecare an de la inaugurare. Nici National Arena din Capitală nu o duce mai bine: după o investiţie de circa 250 de milioane de euro, aceasta a înregistrat între 2011 şi iulie 2017 venituri de circa 4,8 milioane de euro şi cheltuieli de aproximativ opt milioane de euro.

Trebuie subliniat, totuşi, că, indiferent de numărul de spectatori de la evenimentele sportive periodice şi chiar şi în condiţiile unui număr rezonabil de evenimente culturale găzduite, investiţia de zeci sau sute de milioane de euro într-un stadion sau o sală polivalentă nu prea poate fi amortizată. Cel puţin nu la actualul nivel al puterii de cumpărare, unde un bilet la un meci costă câţiva euro, iar intrarea la un concert se calculează în zeci de euro.

6 milioane de euro a costat în 2007 modernizarea stadionului Ceahlăul din Piatra Neamţ. După doar câţiva ani, echipa locală a ajuns în Liga a 4-a şi media de spectatori pe meci este azi de câteva sute

289 de spectatori pe meci este media înregistrată la partidele din Liga a 2-a a celor de la Pandurii Târgu Jiu. Clubul este în insolvenţă, însă statul îi construieşte un stadion nou de 24 de milioane de euro

12 milioane de euro urmează să coste noul stadion din Alexandria. Acesta va avea 5.500 de locuri şi un hotel cu 40 de camere. Echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)