Cultură
Sub conducerea directorului Remus Grigorescu, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea este aproape de Românii de pretutindeni
Remus Grigorescu este un economist de top, profesor la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, care în prezent ocupă postul de Director la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere politic, Remus Grigorescu este un produs 100% al organizaţiei PSD Vâlcea şi a ocupat în anul 2009 funcţia de prefect al judeţului Vâlcea. În prezent consilier local din partea PSD, Remus Grigorescu se declară un om de echipă care pune pasiune în tot ceea ce face şi este un om apropiat de sufletul râmnicenilor, cunoscând îndeaproape lucrurile de care au nevoie locuitorii râmnicului şi are o bună experienţă managerială.
El este recunoscut pentru faptul că are puterea de a duce la bun sfârşit lucrurile pe care le începe şi are o vastă experienţă în administraţie, lucru care s-a şi dovedit în perioada pe care a petrecut-o în funcţia de prefect al judeţului Vâlcea. Unul dintre atuurile lui Grigorescu este acela de a comunica foarte bine indiferent de statutul social al interlocutorilor, având capacitatea de a se face uşor înţeles atât de persoanele cu funcţii mari cât şi de oamenii de rând. Fiind un om cu idealuri mari şi viziune pentru proiecte de anvergură, Remus Grigorescu crede cu tărie că România poate să prospere dacă este condusă de oameni pricepuţi şi patrioţi.
În anul 2018, o delegaţie în fruntea căreia s-a aflat conf. univ. dr. Remus Grigorescu s-a deplasat în localitatea Parla, Spania, unde a fost amenajat şi inaugurat un Centru Cultural Românesc ce poartă numele „Antim Ivireanul”. Fiind rezultatul unei colaborări frumoase dintre Ministerul Românilor de Pretudini, Consiliul Judeţean Vâlcea şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti, la iniţiativa Bibliotecii judeţene Vâlcea „Antim Ivireanul”, acest centru cultural pune la dispoziţia locuitorilor români din regiunea Madrid o bibliotecă având un fond de cel puţin 13000 de cărţi şi documente periodice în limba română, o expoziţie de obiecte tradiţionale româneşti şi echipamente necesare comunicării la distanţă. Activităţile centrului se concentrează pe păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din Spania.
Cultură
Cum te pregătești pentru muzica de lucru când ai puțin timp
Când aveți puțin timp, pregătirea pentru muzica de lucru se reduce la cinci minute: alegeți un gen potrivit sarcinii, setați volumul, stabiliți durata și porniți fără să mai schimbați piesele. Scopul este concentrarea, nu distracția. radiolight.ro propune muzică și subiecte despre leadership, tehnologie și viața de zi cu zi, potrivite pentru pauzele dintre sarcini.
Minutul 1: stabiliți sarcina
Muzica potrivită depinde de ce aveți de făcut. Pentru scris sau calcule, mulți oameni preferă piese fără versuri, pentru că vocea concurează cu gândurile. Pentru sarcini repetitive, cum sunt sortarea documentelor sau curățenia în inbox, merge și o muzică mai energică. Notați într-o frază ce urmează să terminați în următoarea oră și cât durează, ca să alegeți durata muzicii. După fiecare bloc, notați scurt cât ați reușit; acest obicei transformă muzica într-un ritual.
Minutele 2-3: alegeți și pregătiți muzica
- Alegeți o listă deja făcută, ca să nu pierdeți timp căutând.
- Preferați piese cu tempo constant, fără schimbări bruște.
- Setați volumul la un nivel la care puteți vorbi normal, fără să ridicați vocea.
- Dezactivați redarea aleatorie, dacă vă distrage.
O listă bună este ca o veioză: o aprindeți și nu vă mai gândiți la ea.
Potrivirea muzicii cu sarcina
- Scris și analiză: muzică instrumentală, fără versuri, cu ritm lent sau moderat.
- Sarcini repetitive: piese mai alerte, cu ritm constant.
- Idei noi: sunete ambientale sau piese liniștite, care nu cer atenție.
- Oboseala de după-amiază: o piesă energică la început, apoi revenirea la o muzică calmă.
Minutul 4: pregătiți mediul
Puneți telefonul pe silențios, închideți filele fără legătură cu sarcina și așezați apa la îndemână. Dacă folosiți căști, verificați bateria înainte de a începe. O întrerupere pentru încărcare strică ritmul mai mult decât lipsa muzicii.
Minutul 5: fixați durata
Lucrați în blocuri scurte, de exemplu douăzeci și cinci de minute, urmate de o pauză de cinci. Muzica se oprește la sfârșitul blocului, nu la mijloc. Astfel creierul asociază sunetul cu efortul, iar oprirea cu odihna. Dacă nu reușiți să vă concentrați, schimbați genul o singură dată, nu de zece ori.
Căștile merită un scurt control: confortul, izolarea de zgomot și bateria. Dacă lucrați într-un spațiu deschis, o ureche liberă vă permite să auziți colegii când este nevoie.
Dacă vă mai rămân câteva minute
Faceți un test de trei minute: porniți lista și lucrați la sarcină. Dacă vă prindeți cântând sau schimbând piesa, lista nu este potrivită. Salvați separat piesele care v-au ajutat și construiți, în timp, o colecție mică, de încredere. După două-trei săptămâni veți avea o listă pentru fiecare tip de sarcină și nu va mai trebui să decideți nimic la început.
Greșeli care strică efectul
Muzica de pe radiolight.ro poate fi, dacă vă place, punctul de plecare pentru prima voastră listă. Cea mai frecventă greșeală este alegerea unei piese preferate, care vă face să cântați în loc să lucrați. Urmează volumul prea mare, schimbarea continuă a pieselor și lipsa pauzelor. Muzica ajută doar dacă rămâne în fundal.
Pentru idei de organizare dincolo de muzică, puteți parcurge și sfaturile utile pentru viața de zi cu zi. Rețineți pe scurt: sarcină clară, listă pregătită, mediu liniștit și blocuri scurte. Cu un asemenea ritual de cinci minute, radiolight.ro devine un companion simplu pentru orele de lucru în care timpul nu vă ajunge.
Cultură
Rapsodiile române: întrebările pe care ți le pui, lămurite pe rând
Rapsodiile române sunt două lucrări orchestrale compuse de George Enescu, inspirate din melodii populare. Sunt printre cele mai cântate piese românești din lume. Dacă te întrebi de unde pornești, acest ghid de la Amazing Romanians răspunde pe scurt la nelămuririle de bază.
Ce este, de fapt, o rapsodie
Cuvântul vine din muzica clasică și desemnează o piesă liberă ca formă, care leagă teme contrastante, uneori vioaie, alteori melancolice. Nu are structura strictă a unei simfonii. Se aseamănă mai degrabă cu o poveste povestită în mai multe stări.
De unde vin melodiile
Enescu a pornit de la cântece și dansuri pe care le auzise în copilărie, în mediul rural moldovenesc. Nu a copiat însă folclorul: l-a transformat, l-a orchestrat și i-a dat o amploare simfonică. De aceea ascultarea sună familiar și, în același timp, rafinat.
Câte sunt și prin ce se deosebesc
Sunt două. Prima este mai cunoscută, cu un început liniștit și un final ritmat, aproape de petrecere. A doua este mai gravă, cu o atmosferă de contemplare, și se aude mai rar în concerte. Dacă vrei să începi, prima este alegerea simplă.
Cum asculți prima dată
Nu trebuie să ai pregătire muzicală. Câteva sfaturi te ajută să te bucuri de lucrare:
- ascultă fără alte activități, măcar o dată integral;
- urmărește cum se schimbă tempo-ul, de la calm la avânt;
- observă ce instrumente preiau melodia: clarinetul, viorile, suflătorii;
- compară două interpretări ale aceleiași piese și vezi ce simți diferit;
- revino peste câteva zile, fiindcă auzi detalii noi.
De ce contează în cultura noastră
Rapsodiile au dus sunetul românesc în sălile de concert din străinătate. Pentru mulți ascultători, ele sunt prima întâlnire cu muzica noastră. Pentru noi, ele arată cât de departe poate ajunge o tradiție locală atunci când e tratată cu seriozitate.
Ele apar și în programele școlare și în festivaluri, ceea ce le face ușor de descoperit. Dacă ai ocazia, mergi la un concert în sală: energia orchestrei nu se compară cu o înregistrare.
Unde continui lectura
Dacă ți-a plăcut subiectul, poți merge mai departe pe site-ul cu articole despre oameni și tradiții românești. Amazing Romanians adună texte despre personalități, cultură și gastronomie, utile atunci când vrei să cunoști mai bine ce ne definește.
Cum le deosebești de alte piese celebre
Mulți încurcă rapsodiile cu dansurile populare orchestrate de alți compozitori. Diferența stă în amploare: la Enescu, melodia populară devine material pentru dezvoltare simfonică, cu schimbări de culoare, de ritm și de intensitate. Nu auzi doar tema, ci și felul în care aceasta crește și se transformă.
Un truc simplu: după ce asculți piesa, încearcă să fredonezi prima temă. Dacă o reții, ai prins firul, iar restul lucrării devine o plimbare în jurul ei. Pe Amazing Romanians găsești și alte personalități care au dus România mai departe.
Dacă vrei să mergi mai departe, caută și celelalte lucrări ale compozitorului, cum ar fi suitele pentru orchestră sau opera sa unică. Vei observa cum aceeași sensibilitate se întoarce în forme diferite, de la piese scurte la fresce ample. Poți ține un mic jurnal de ascultare, cu o notă pentru fiecare piesă.
Recomandarea finală este simplă: pune azi prima rapsodie, închide telefonul și ascult-o până la capăt. Abia după aceea vei ști dacă îți place și ce vrei să afli mai departe de la Amazing Romanians.
Cultură
Festivalul „Autentic Românesc” – o nouă filă în istoria folclorului românesc. 30 de tineri artiști au dat glas unei noi generații, la Cluj-Napoca
Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc. Prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” a reunit tineri interpreți din toate colțurile țării, într-un eveniment dedicat talentului, autenticității și continuității valorilor culturale românești.
Festivalul „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Din cei 117 tineri înscriși în etapa de preselecție, 30 de finaliști au fost selectați pentru a evolua pe scena festivalului, în cele două categorii de vârstă: 12–16 ani și 16–30 de ani.
Fiecare concurent a adus în fața publicului o parte din identitatea culturală a locului din care provine, prin interpretarea unor cântece reprezentative pentru zona sa etnofolclorică.
Dincolo de caracterul competițional, festivalul a reprezentat o întâlnire între generații, între tradiție și viitor, între artiști consacrați și tineri care își construiesc propriul drum în muzica populară românească.
Lavinia Goste: „Adevărata valoare a unui artist se regăsește și în ceea ce lasă în urma sa pentru generațiile viitoare”
Pentru Lavinia Goste, această primă ediție a reprezentat împlinirea unei misiuni artistice și culturale construite în timp, din dorința de a oferi tinerilor interpreți oportunități reale de afirmare.
„Am privit spre acești tineri și am văzut nu doar talent, ci și curaj, muncă, respect pentru tradiție și o dragoste sinceră pentru cântecul popular românesc. Pentru mine, acest festival are o semnificație profundă. Cred că adevărata valoare a unui artist nu stă doar în ceea ce realizează pentru sine, ci și în ceea ce reușește să construiască pentru cei care vin după el. Îmi doresc ca fiecare tânăr care a urcat pe scena noastră să plece cu mai multă încredere în propriul talent și cu dorința de a merge mai departe. «Autentic Românesc» este o promisiune pe care o facem viitorului cântecului popular românesc”, a declarat Lavinia Goste.
Marius Zorilă: „Folclorul românesc nu are nevoie să fie reinventat. Are nevoie să fie respectat și transmis mai departe în forma sa autentică”
Unul dintre elementele definitorii ale festivalului a fost acompaniamentul orchestral live, asigurat de Orchestra Națională Valahia, sub bagheta dirijorului Marius Zorilă.
Fiecare moment artistic a fost pregătit cu atenție și responsabilitate, urmărindu-se respectarea particularităților stilistice și a identității muzicale specifice fiecărei zone etnofolclorice.
Marius Zorilă a fost prezent pe scenă alături de fiecare concurent, oferindu-i susținerea artistică și încrederea necesare pentru a-și valorifica potențialul interpretativ.
„Știu cât de mult contează pentru un tânăr artist să simtă că are în spatele său oameni care îl ascultă, îl înțeleg și îl susțin. Am fost alături de fiecare concurent, de la prima până la ultima notă, cu dorința de a-i oferi siguranța necesară pentru a-și prezenta cântecul în cele mai bune condiții. Împreună cu Orchestra Națională Valahia, am tratat fiecare acompaniament cu maximă dăruire și profesionalism, respectând particularitățile stilistice ale repertoriului. Ne-am dorit ca fiecare tânăr să aducă pe scenă cântecul de acasă exact așa cum l-a moștenit, fără alterarea identității sale muzicale. Cred cu tărie că rolul unei orchestre este să pună în valoare artistul și autenticitatea cântecului său”, a declarat Marius Zorilă.
Laureații primei ediții a Festivalului „Autentic Românesc”
În urma evoluțiilor artistice, juriul festivalului a desemnat câștigătorii celor două categorii de vârstă, precum și laureatul Trofeului Festivalului.
TROFEUL FESTIVALULUI „AUTENTIC ROMÂNESC” – 10.000 lei
Vele Violeta Diana – Vălenii Lăpușului, județul Maramureș

PREMIUL DE POPULARITATE
Maya Opranescu – Poiana Sibiului, județul Sibiu
CATEGORIA 12–16 ANI
- Premiul I – 2.500 lei: Stanciu Riccardo Nicolas – Valea Bujorului, județul Giurgiu
- Premiul II – 1.500 lei: Bălănean Irina Maria – Hereclean, județul Sălaj
- Premiul III – 1.000 lei: Feurdean Daria – Nazna, județul Mureș
CATEGORIA 16–30 ANI
- Premiul I – 8.000 lei: Dragoș Crăciunescu – Hașdău, comuna Toplița, județul Hunedoara
- Premiul II – 5.000 lei: Ciupe Lorena Georgiana – Zalău, județul Sălaj
- Premiul III – 2.000 lei: Bocra Alexia – Cluj-Napoca, județul Cluj, și Mintosu Robert Cristian – Ulmeni, județul Teleorman
Premiile acordate au reprezentat o recunoaștere a valorii artistice, a pregătirii și a respectului pentru autenticitatea repertoriului tradițional.
Dincolo de clasamente, fiecare dintre cei 30 de finaliști a contribuit la succesul acestei prime ediții, demonstrând că România are o generație de tineri interpreți capabili să ducă mai departe, cu demnitate, moștenirea cântecului popular.
O întâlnire între generații, sub semnul autenticității
Festivalul a culminat cu Gala Laureaților, un moment dedicat recunoașterii performanțelor artistice ale concurenților, dar și celebrării valorilor autentice ale folclorului românesc.

Evenimentul a fost completat de recitalurile susținute de Veta Biriș, Grigore Leșe, Lavinia Goste și Marius Zorilă, artiști care au adus pe aceeași scenă experiența, tradiția și emoția cântecului popular românesc.
Această întâlnire între generații a subliniat unul dintre principiile fundamentale ale festivalului: continuitatea folclorului românesc se construiește prin respect față de cei care au păstrat tradiția și prin susținerea celor care își asumă responsabilitatea de a o transmite mai departe.
Un proiect cultural dedicat viitorului folclorului românesc
Prin organizarea acestei prime ediții, Lavinia Goste și Marius Zorilă și-au propus să creeze un cadru artistic de referință pentru tinerii interpreți de muzică populară, în care talentul să fie susținut de profesionalism, educație muzicală și respect pentru identitatea culturală.
Proiectul reflectă valorile promovate de cei doi artiști și prin activitatea Școlii Zorilă, instituție dedicată educației muzicale și transmiterii tradițiilor românești către noile generații.
Sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca a contribuit la realizarea unui eveniment cultural de anvergură națională, care a adus în centrul atenției tinerele talente și importanța conservării patrimoniului muzical tradițional.
Organizatorii își exprimă aprecierea față de instituțiile partenere, membrii juriului, artiștii invitați, concurenți, profesori, părinți și toți cei care au contribuit la desfășurarea acestei prime ediții.
Festivalul „Autentic Românesc” nu își propune doar să descopere voci valoroase, ci să contribuie la formarea unei generații de artiști care să înțeleagă, să respecte și să reprezinte cu demnitate identitatea folclorului românesc.
Prima ediție marchează începutul unui demers cultural prin care inițiatorii își doresc să construiască, de la an la an, o platformă de afirmare pentru tinerii interpreți și un reper de autenticitate în peisajul festivalurilor de folclor din România.
Pe 29 octombrie, la Cluj-Napoca, nu s-a încheiat doar un concurs. S-a deschis un nou capitol pentru viitorul cântecului popular românesc.
Despre Festivalul „Autentic Românesc”
Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Prima ediție s-a desfășurat pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, reunind 30 de finaliști din întreaga țară, acompaniați live de Orchestra Națională Valahia.
Informații suplimentare:
-
Uncategorizedacum o săptămână
CITR confirmă o etapă decisivă pentru Șantierul Naval Mangalia: prețul de 138 de milioane de euro a fost achitat integral și s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare
-
Uncategorizedacum o săptămânăRomânii care cumpără online cu plata în rate prin tbi bank pot intra în 2027 cu un autoturism electric BYD Seal U sau un iPhone 18 Pro
-
Uncategorizedacum o săptămânăING Bank România lansează „Verifică apelul ING”, o nouă măsură de protecție împotriva fraudelor telefonice pentru persoane juridice
-
Afaceriacum 7 zileNostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună
-
Uncategorizedacum o săptămânătbi bank: Românii cumpără tot mai mult cu plata în rate. Creștere de 79% la asigurări, 61% la fashion și 58% în categoria produselor pentru copii în primele 9 luni din 2026
-
Afaceriacum o săptămânăRoboții care fac paleții singuri: paletizarea cu inteligență artificială ajunge în fabricile și depozitele din România
-
Uncategorizedacum o săptămână1 din 5 români cred că angajatorii acordă puțină valoare sau chiar deloc abilităților dobândite în afara jobului
-
Uncategorizedacum 6 zilePuratos investește peste 15 milioane de euro într-o nouă fabrică în România, cea mai mare investiție locală din istoria companiei

